Patronatele şi sindicatele din industria alimentară vor picheta pe 9 februarie 2016 sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în semn de protest față de obligația producătorilor de a plăti 2 lei pentru fiecare kilogram de deşeu de ambalaj necolectat şi nereciclat, a anunțat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro.
Protestul va avea loc în Piaţa Constituţiei, începând de la ora 11.00. Potrivit organizatorilor, sunt aşteptate peste 2.500 de persoane.
Marţi (9 februarie 2016 - n.red.), de la ora 11.00, va fi un protest de amploare al industriei alimentare pentru penalitatea care ni se impută nejustificat. Ne-am dori ca luni (8 februarie 2016 - n.red.) să anunţăm că renunţăm la protest, dar pentru asta ar trebui să existe disponibilitatea pentru dialog din partea Ministerului Mediului, a spus Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, citat de Agerpres, într-o conferinţă de presă, pe 4 februarie.
Încă nu am fost invitaţi de Ministerul Mediului să propunem soluţii pe problema ambalajelor. Pe diferite canale au circulat tot felul de informaţii de dezinformare a consumatorilor. Situaţia este gravă, la ora actuală. Practic, din punctul meu de vedere, Ministerul Mediului se face vinovat de situaţia creată prin exonerarea OTR-urilor (Organizaţie Transfer de Responsabilitate - n.red.) de obligaţii. Nu mi se pare corect ca producătorii din industria alimentară să plătească acea penalitate de 2 lei/kg, pentru că ei au semnat un contract cu OTR-urile pentru ca ele să facă asta. E inacceptabil ca, de două săptămâni, să nu fim convocaţi la Ministerul Mediului pentru a discuta problema, deşi noi am făcut o serie de adrese. Din păcate, Ministerul Mediului nu vrea sau nu doreşte să aibă un dialog cu noi, cei care suntem afectaţi, şi mai ales că avem şi soluţii la rezolvarea problemei, a mai spus președintele Pro Agro.
Alături de acesta sunt și alți reprezentanți ai industriei alimentare:
Aurel Tănase, preşedintele Romconserv - afiliat la Pro Agro, prin Prodcom: Aceste OTR-uri sunt nişte societăţi licenţiate de o comisie a Ministerului Mediului, deci la noi a ajuns un contract pe care nu l-am putut negocia. Pur şi simplu, am semnat şi am ştampilat. Ne-am făcut datoria, la fiecare 25 ale lunii. Noi punem pe piaţă 35.000 de tone de deşeuri pe an. Suntem sectorul cel mai dezavantajat, pentru că vehiculăm produse ieftine. Sunt situaţii care apar de-a dreptul de neimaginat. O fabrică ce are 26% din cota de piaţă trebuie să plătească, numai pe luna noiembrie şi decembrie, în noile condiţii, 1,2 milioane de lei. Nu are profit cât ar trebui să plătească, de fapt.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Română din Industria Laptelui (APRIL): Solicităm deschiderea unei anchete la Ministerul Mediului, pentru că vorbim aici de favorizarea infractorului. Ne pune pe noi în situaţia ca aceste penalităţi aberante să le împingem către consumatori, către hypermarket-uri sau către fermieri. Ce avem de făcut în situaţia asta? Nimeni nu va veni cu bani de acasă pentru costuri de producţie mărite. Rugăm Guvernul să fie deschis la dialog şi să nu mai treacă legi pe sub masă fără să aibă dialog cu industria. Impactul în preţul laptelui va fi violent mai ales la produsele ieftine.
Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar: Sperăm că atunci măcar doamna ministru (a Mediului, Cristiana Paşca Palmer - n.red.) se va trezi şi va dori să bea cu noi o cafea, şi să-i prezentăm soluţiile pe care le avem.
Miercuri, 3 februarie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca Palmer, a declarat, după şedinţa săptămânală de Guvern, referitor la scandalul reciclării ambalajelor, că va avea loc o întâlnire tehnică între ministere şi discuţii cu producătorii în vederea identificării unor soluţii pe acest subiect.
Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au solicitat, pe 25 ianuarie 2016, suspendarea obligaţiei de plată a contribuţiei privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ „transparent, echitabil şi controlabil” pentru toţi actorii din lanţul de reciclare, solicitând la unison demiterea ministrului Mediului pentru proasta gestionare a sistemului de colectare şi reciclare şi lipsa de control a autorităţilor. Reprezentanţii industriei de conserve din România şi cei din piaţa laptelui au afirmat că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va duce la falimentul multor fabrici de profil şi disponibilizarea a peste jumătate dintre angajaţi din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.
Ministerul Mediului preciza, pe 21 ianuarie, într-un comunicat de presă, că intenţia autorităţilor din domeniu nu este de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă, caz în care penalităţile europene ajung şi la 200.000 euro pe zi, mai notează Agerpres.
Ce spune ministrul Agriculturii despre taxa pe ambalaje?
Ministrul Agriculturii, Achim Irimesu, a declarat că a avut încă de săptămâna trecută discuţii cu privire la taxa pe ambalaje cu reprezentanții industriei alimentare. În opinia mea, trebuie neapărat să se discute şi cu sectorul, pentru că sectorul industriei alimentare din România este cel mai afectat. Importatorii nu sunt atât de afectaţi. Scopul este să se stabilească la masă o taxă care să poată fi plătită de producătorii noştri fără a da faliment şi, în final, să se asigure pârghiile necesare pentru reciclarea ambalajelor. Deocamdată, cum este legislaţia prevăzută, nu avem certitudinea că indiferent de ce sumă plătesc producătorii din industria alimentară, în final vom ajunge la scopul pe care ni l-am propus: reciclarea ambalajelor, a spus Irimescu, pe 2 februarie, citat de Agerpres.
Producătorii din industria alimentară au cerut amânarea și reducerea taxei pentru ambalajele nereciclate
Discuţia pe care am avut-o cu producătorii noştri a fost prorogarea termenului cu o lună sau două, pentru că, de la 25 ianuarie, au obligaţia să achite 2 lei pe kilogram în plus faţă de taxa pe care o plăteau, iar la masa tratativelor trebuie să se stabilească o cifră acceptabilă. Spre exemplu, producătorii au spus că ar putea accepta undeva până într-un leu. Se va discuta concret. Ministerul Mediului este responsabil. Eu am solicitat producătorilor să vină cu calcule clare, care să indice impactul asupra lor şi să îl prezinte Ministerului Mediului, a detaliat ministrul Agriculturii.