Domnule Ministru Achim Irimescu...

Nu cred că vă va fi uşor. Sunt multe de rezolvat. Asta o ştiţi foarte bine. Am publicat în această ediţie un articol despre tenacitatea cu care obişnuiţi să abordaţi problemele şi situaţiile cu care vă confruntaţi. V-am urmărit cu atenţie şi la TVR, la emisiunea "Viaţa Satului". Păreaţi omul bine informat, cu răspunsuri punctuale la întrebările adresate de fermieri... Dar ştiţi, domnule ministru că noi, cei din presa agricolă, câţi mai suntem, nu facem decât să transmitem cititorilor noştri, fermieri şi ei, ceea ce faceţi şi decideţi dumneavoastră şi instituţia pe care o conduceţi? Şi atunci, cum se face că vă simţiţi atacat şi acuzat pe nedrept în mass-media pentru că aţi luat o decizie care ne limitează dreptul la informare? Şi noi am scris pe agroinfo.ro despre asta. Şi ne asumăm ceea ce am scris. Am văzut negru pe alb un document oficial, semnat de d-voastră, trimis nu numai la "centru", aşa cum am citit pe un site care v-a citat, ci şi în teritoriu, către toate instituţiile subordonate MADR. Sau poate adresa a fost transmisă în teritoriu fără ştirea d-voastră... Şi cum aşa, toate informaţiile să treacă prin filtrul Ministrului Agriculturii înainte de a fi date în presă? Şi cum să facem dacă vrem să invităm un director de instituţie agricolă într-o emisiune sau vrem să ne acorde un interviu... să vă trimitem întrebările spre aprobare sau şi răspunsurile? Sau doar răspunsurile? Noi să le trimitem sau subordonaţii d-voastră? Cred că cei din urmă, că decizia cu pricina nu era adresată presei, ci aparatului intern al MADR! Noi doar am aflat de ea şi de faptul că produce efecte asupra presei.

Domnule Ministru, ştiţi că, în timp ce d-voastră nu mai puteţi de grija presei sunt fermieri în ţară care, din pricina neregulilor legislative şi a greşelilor birocratice trebuie să returneze sute de mii de euro cheltuiţi deja pe proiecte super verificate, aprobate şi bine implementate? Şi că nici un funcţionar nu răspunde pentru asta, pentru că... aşa e la noi! Pentru că se poate!
Ştiţi, Domnule Ministru, că nu prea mai există cercetători în ţară pentru că nu mai există... cercetare?! Chiar şi cei care mai sunt în sistem lucrează pe salarii la limita subzistenţei! Vă îndemn să citiţi în această revistă şi în altele anchete jurnalistice despre umilinţa la care este supusă, în fiecare zi, cercetarea agricolă românească. Asta în timp ce vesticii Europei, pe care îi cunoaşteţi bine, fac din cercetare prioritate naţională. Şi nu doar pe hârtie!
Noi scriem şi de bine, când e cazul, pentru că asta înseamnă că v-aţi făcut datoria. Lăsaţi-ne şi pe noi să ne-o facem. Şi pe noi ne judecă şi ne taxează (la propriu!) cititorii, fermierii pentru care existaţi şi d-voastră, ca instituţie. Dar noi ne asumăm greşelile, le corectăm cât putem şi mergem mai departe.

Domnule Ministru, nu are nimeni nimic personal cu d-voastră. Nu vă invidiază nimeni, aveţi mult de lucru şi nu e uşor. Agricultura suferă în permanenţă şi trebuie să-i găsiţi leacurile. Aşa că nu vă mai faceţi griji şi cu presa agricolă. Noi ştim ce avem de făcut. Doar să ne lăsaţi în pace să ne facem meseria! Atât.