Exporturile româneşti de produse agroalimentare în Germania au avut, în general, un trend crescător în ultimii ani, deşi au fost marcate de fluctuaţii puternice, mierea, cerealele şi vinurile fiind printre cele mai exportate produse pe piaţa germană, consideră Vladimir Ciobănaşu, ministru consilier în cadrul Ambasadei României la Berlin.
'Nivelul de 190,5 milioane euro din 2007, majorat de 2,7 ori faţă de anul 2006, nu a putut fi menţinut şi în anii următori, înregistrându-se astfel o scădere de 40,7% în 2008, până la 112,9 milioane euro şi, respectiv, de 4,7% în 2009, cu un total de 107,6 milioane euro', a declarat pentru AGERPRES Vladimir Ciobănaşu.
Potrivit acestuia, mierea naturală, uleiurile vegetale, în principal de floarea soarelui, seminţele oleaginoase, cu precădere rapiţa, cerealele (grâu meslin şi porumb), dar şi vinurile rămân principalele mărfuri agroalimentare exportate pe piaţa germană.
'Grupe de mărfuri cu pondere în exportul românesc de produse agroalimentare, în perioada 1970-1989, şi care aveau ca principal debuşeu piaţa Germaniei au ajuns, din diverse motive, să deţină o pondere marginală. Între acestea se află carnea de vită şi de porc (specialităţi refrigerate sau congelate, conserve /de carne si semiconserve şuncă, salamuri uscate), brânzeturile din lapte de vită şi de oaie, legumele de seră şi de câmp (castraveţi, tomate), fructele proaspete, fructele şi legumele conservate, semiconservate sau deshidratate, pasta concentrată de tomate, zahărul din sfeclă, sucul concentrat de mere, ouăle proaspete sau conservate, specialităţile din carne de pasăre, conservele din peşte. Însă şi cerealele, uleiul de floarea soarelui, bovinele şi ovinele în viu, ouăle şi produsele din ouă, tutunul şi produsele din tutun deţineau o pondere mult superioară celei actuale, iar pentru vinurile româneşti piaţa germană a fost mereu principala destinaţie la export', a adăugat reprezentantul Ambasadei României la Berlin.
Acesta a precizat că în analiza acestor exporturi româneşti în Germania au existat şi o serie de cauze care au împiedicat păstrarea locului anterior deţinut la o serie de produse, precum şi expansiunea acestora în noile condiţii de piaţă.
Astfel, exportul românesc de carne porcină şi preparate din carne de porc este, în continuare, afectat pe pieţele din UE de problemele sanitar - veterinare nerezolvate legate de vaccinarea contra pestei porcine.
'Există o stringentă nevoie de tehnologie modernă, de un sistem normativ ferm de contingentare şi eliminare, de aplicare a metodelor preventive contra pestei porcine. Inclusiv numeroase firme germane care au investit în industrializarea cărnii de porc în România, resimt acut aceasta restricţionare a exporturilor de natură veterinară', a adăugat ministrul consilier al Ambasadei României la Berlin.
De asemenea, exportul tuturor tipurilor de carne şi preparate din carne este drastic limitat de numărul redus al abatoarelor şi întreprinderilor de procesarea cărnii din ţara noastră autorizate de Uniunea Europeană.
'Rezolvarea acestor probleme sanitar - veterinare ar trebui, în acelaşi timp, însoţită de conceperea pe baze profesionale a unui binevenit brand de ţară pentru preparate tradiţionale româneşti din carne, şuncă, salamuri uscate, pe modelul celor promovate în mod intensiv de Italia, Germania, Danemarca, Olanda, Austria, Ungaria, Polonia, Cehia', consideră Ciobănaşu.
Promovarea la export a brânzeturilor întâmpină, de asemenea, dificultăţi legate de reţeaua de colectare a laptelui, posibilităţile restrânse de asigurare a controlului standardelor de calitate şi a conţinutului de pesticide acceptat.
'Calităţile multor brânzeturi româneşti tipice le califică, însă, în a capta interesul consumatorilor şi a le plasa în poziţie competitivă faţă de oferta altor ţări cu tradiţie, fapt verificat cu ocazia degustărilor la târgurile cu profil alimentar din Germania. Se resimte, însă, lipsa unei strategii profesionale de promovare, lipsa unui necesar şi justificat brand de ţară pentru brânzeturi, 'Brânzeturi româneşti', de care beneficiază extrem de oportun brânzeturile italiene, olandeze, elveţiene, franţuzeşti, greceşti şi chiar bulgăreşti. Apreciem, totodată, că România are, din multiple considerente, un potenţial sporit atât la brânzeturi fermentate cât şi proaspete, comparativ cu alte ţări cu tradiţie în astfel de exporturi, de abordare a pieţei ‚bio', piaţă actualmente extrem de dinamică', a precizat ministrul consilier Vladimir Ciobănaşu.
Reprezentantul Ambasadei României la Berlin a mai menţionat şi faptul că dezafectarea, în bună măsura, a serelor industriale de legume a condus la pierderea oportunităţilor de a fi prezenţi pe piaţă în perioadele favorabile, martie - aprilie, când se obţin cele mai bune preţuri.
'Desfiinţarea unor reţele externe de comercializare pentru animale vii, fructe şi legume proaspete (societăţi mixte, puncte de distribuţie la frontieră) prin care era realizată o legătură permanentă cu piaţa şi se urmăreau evoluţia cotaţiilor şi folosirea momentelor conjuncturale favorabile reprezintă o altă cauză care a influenţat scăderea exporturilor româneşti în Germania', a adăugat Ciobănaşu.
În ceea ce priveşte exportul de vinuri în Germania - cea mai importantă piaţă şi pentru vinurile româneşti - acesta era constituit aproape în totalitate din vinuri vărsate, în vrac, destinate cupajării si îmbutelierii.
'În prezent, oferta românească de export promovează cu precădere vinuri îmbuteliate sub mărci autohtone însă, din păcate, nu se întreprind încă măsuri adecvate pentru impunerea acestora în conştiinţa consumatorilor. Mai trebuie subliniată şi lipsa unui adevărat brand de ţară 'Vinuri din România' promovat corespunzător, aşa cum realizează Franţa, Italia, Ungaria, Spania, dar şi noile prezente agresive pe piaţă ca Chile, Africa de Sud, Australia. Consumatorii, detailiştii, angrosiştii şi importatorii apreciază nu doar calitatea vinuluiş ci şi denumirea sugestivă, prezentarea de calitate, specificitatea, care trebuie aduse la cunoştinţa acestora prin campanii publicitare profesionale', a subliniat ministrul consilier al Ambasadei României în Germania.
În opinia acestuia nu este lipsită de interes nici obţinerea de certificări bio, acolo unde este posibil, lucru ce conferă un puternic ascendent pe linia competitivităţii.
În privinţa importurilor, Vladimir Ciobănaşu a adăugat că mari cantităţi din fructele şi legumele, produsele alimentare din supermarketuri, dar şi de pe piaţa liberă din România sunt aduse din străinătate.
'Din Germania, de exemplu, am importat în 2009 produse agroalimentare în valoare de 492 milioane euro, aproape de cinci ori mai mult faţă de exportul corespunzător pe această piaţa. Cu toate că ţara noastră are un potenţial agricol imens, peste jumătate din alimente provin din import. Fărâmiţarea proprietăţii şi lucrării terenurilor, dificultăţile în absorbţia fondurilor UE, au făcut ca în România să se realizeze o producţie alimentară sub potenţial, cu toate că România ocupă locul cinci în Europa la capitolul suprafaţă agricolă arabilă, cu un total de 9,4 milioane de hectare', a subliniat reprezentantul Ambasadei.
Pentru firmele din Europa Centrală şi de Est, Târgul Internaţional Grüne Woche (Săptămâna Verde) de la Berlin reprezintă o rampă de testare a specialităţilor naţionale şi a produselor de marcă, o platformă importantă de marketing, de prezentare a produselor în vederea intrării pe piaţa europeană.
Reprezentanţii Ambasadei României la Berlin consideră că participarea firmelor româneşti la Săptămâna Verde creează premise solide pentru o prezenţă de durată şi substanţială a produselor agroalimentare româneşti pe piaţa germană.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în primele 10 luni din 2010, importurile de produse agroalimentare din Germania a totalizat 386,3 milioane euro (238.648 tone), în timp ce exporturile au fost de numai 136,6 milioane euro (252.258 tone).
Sursa: Agerpres