Elveţia a spus 'DA' siguranţei alimentare!

Click pe poza pentru galerie!Conţinutul textului se referă la întregul lanţ agricol şi alimentar. Opoziţia împotriva amendamentului a fost din start foarte limitată şi a fost privită mai mult ca o simplă întărire a situaţiei existente, în timp ce susţinătorii au susţinut că este esenţial să se consolideze securitatea alimentară în constituţie pentru a face faţă provocărilor viitoare.

Amendamentul propus a rezultat din iniţiativa poporului "Pentru securitate alimentară", care a fost prezentată de Asociaţia Fermierilor Elveţieni în 2014, după ce a adunat aproape 150.000 de semnături în doar trei luni. Iniţiativa a cerut guvernului să sporească oferta de alimente produse pe plan local prin "surse durabile şi diversificate". În special, aceasta ar trebui să ia măsuri pentru a stopa pierderea terenurilor agricole, pentru a reduce povara administrativă a agriculturii şi pentru a garanta investiţiile în acest sector.

Aşa cum a explicat şi Bernhard Lehmann, director general în cadrul Oficiului Federal pentru Agricultură (echivalentul Ministerului Agriculturii), la o întâlnire cu reprezentanţii presei agricole internaţionale organizate în preziua referendumului, în regiunea Lucerna, noul articol 104a al constituţiei elveţiene este construit pe cinci puncte.

În primul rând, se precizează nevoia de a păstra bazele producţiei agricole, cu un accent pe terenurile agricole. Pe de altă parte, se urmăreşte ca producţia alimentară să fie adaptată la condiţiile locale şi să utilizeze eficient resursele. În al treilea rând, agricultura şi lanţul alimentar trebuie să fie orientate spre piaţă. Acest lucru indică în mod clar că sectorul agricol elveţian nu ar trebui să se bazeze pe o politică de subvenţii şi decrete guvernamentale. De asemenea, se doreşte încurajarea relaţiilor comerciale transfrontaliere, care ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a lanţului de aprovizionare cu alimente. Elveţia produce în prezent doar 55% din cantitatea de hrană necesară pentru consum propriu. Acest punct a creat însă unele controverse, mulţi fermieri temându-se că nu vor putea face faţă importurilor mai ieftine. În fine, se doreşte ca produsele alimentare să fie utilizate într-un mod care să respecte resursele. Consumatorii trebuie să fie mai conştienţi de necesitatea reducerii deşeurilor alimentare şi de responsabilitatea lor în acest sens. Se estimează că un sfert din alimentele producătorilor elveţieni ajung la gunoi.

Markus Ritter, preşedintele Uniunii Fermierilor din Elveţia, şi unul dintre promotorii acestui referendum, consideră că întregul lanţ de producţie, dar mai ales agricultorii ar avea de câştigat de pe urma votului de duminică. "În prezent, fermierii primesc doar 25% din preţul cu care ajung să fie comercializate produsele lor în marile lanţuri de retail, în timp ce în 1975 procentul era de 55%. Interesul nostru este de a creşte veniturile fermierilor, ceea ce ne şi propunem prin intermediul acestui proiect constituţional", susţine acesta. Potrivit estimărilor sale, 20 la sută din populaţie ar fi dispuţă să plătească un preţ mai mare pentru produsele pe care le consumă dacă acestea sunt de origine autohtonă! Aşadar, "cei care se tem de acordurile de liber schimb care ar putea fi implementate nu au motive serioase să o facă", consideră Markus Ritter.

Deşi numără doar 53.000 de fermieri activi, Elveţia oferă locuri de muncă pentru 480.000 de persoane care au, într-un fel sau altul, o legătură cu sectorul agricol sau cel alimentar. Circa 99 la sută din fermele elveţiene sunt de tip familial, iar produsele ecologice reprezintă 12% din totalul producţiei agricole.