Observații Comisia Europeană: Plata APIA pășuni, plățile agro-mediu și climă!

"Pajiști cu valoare naturală ridicată (HNV).

249. Ambiția scăzută a sprijinului este avută în vedere pentru zonele HNV. Din cele 2,370 milioane de hectare de suprafață HNV, sprijinul anual este prevăzut pentru mai puțin de o treime (778.500 ha în total). Suprafața prevăzută pentru a primi sprijin HNV este puțin mai mică decât în perioada de programare 2014-2022 și doar la aproximativ 70% din suprafața sprijinită în perioada de programare 2013-2020. De asemenea, în ceea ce privește ambiția de mediu, angajamentele care depășesc liniile de bază par să fi fost reduse față de perioadele de programare anterioare.
250. România este invitată să ia în considerare includerea pajiștilor de fân ca fiind eligibile pentru a preveni transformarea lor în teren arabil sau defrișat și, de asemenea, pentru a face eligibile toate tipurile de pășuni ale țării (deoarece pășunile propuse în prezent nu sunt eligibile în părțile de est și de sud-est ale României).
251. România este invitată să-și explice decizia de a crește cantitatea maximă de gunoi de grajd permisă pe suprafețele HNV de la 40 kg N/ha (în PNDR 2014-2022) la 50 kg N/ha.

252. Se pare că multe angajamente ale beneficiarului (condiții de eligibilitate), care erau prezente în PNDR 2014-2022, au fost întrerupte, de exemplu interzicerea aratului, demonstrarea competențelor dovedite pentru beneficiari. De asemenea, în ceea ce privește interzicerea cosirii până la o anumită dată, sau condiția de evacuare a masei cosite după două săptămâni de la cosit, ar trebui clarificate în intervenție dacă aceasta fac parte din linia de bază (parte din SMR2, normă de ecocondiționalitate) sau un anume angajament.
253. În plus, întârzierea datei de cosire constituie o parte importantă a pierderii de venituri luate în considerare în metodologia de calcul pentru varianta 1 din intervenție, deși această condiție pare să nu facă parte din pachetul de angajamente ale beneficiarilor. România ar trebui să clarifice dacă cosirea întârziată constituie și un angajament pentru varianta 1 (cum este și în cazul variantei 2 și 3 a intervenției).
255. România descrie bine în termeni generali riscurile intensificării agriculturii, inclusiv riscul transformării pajiștilor permanente în teren arabil. Având în vedere descrierea zonei eligibile, o evaluare mai specifică ar fi binevenită dacă acest risc de intensificare există într-adevăr în acele zone sau dacă acele zone, prin natura lor simplă, nu ar fi potrivite pentru intensificare.
257. România este invitată să confirme dacă de fapt doar „suprafața agricolă” este eligibilă pentru sprijin sau dacă, pe baza descrierii suprafețelor furnizate, categoria „teren agricol inclusiv și dincolo de suprafața agricolă” nu ar fi categoria corect aleasă.
258. De asemenea, România este invitată să ia în considerare dezvoltarea lucrărilor privind schemele-pilot de plată bazată pe rezultate la scară peisaj în terenurile agricole HNV din Transilvania și să le integreze în Plan (Planul Național Strategic 2023-2027 n.r.)."

Comisia adaugă că "durata angajamentelor de agro-mediu și climă ar trebui să fie fixă (nu „cel puțin 5 ani”), care poate include posibilitatea prelungirilor anuale."