Ministrul Mediului a lansat în consultare publică proiectul Noului Cod Silvic. Tot ce s-a modificat până azi în domeniul legislativ silvic au fost „peticeli”, ceea ce dezbatem azi e un act normativ scris de la zero, a precizat ministrul.
„Am ținut cont de nevoile sectorului, de așteptările pe care societatea le are față de pădure, de provocările europene și de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat în lupta cu schimbările climatice. Noul Cod Silvic este foarte aproape de cum ar trebui să arate legislația primară legată de silvicultură în orice stat. Vom avea timp suficient de dezbatere. Mă aștept la un feedback important, fie că vorbim de industrie, mediul academic, ONG-uri, cetățeni. Pădurea e un lucru care interesează întreaga populație. Este o parte importantă în adoptarea unui act normativ. Mă aștept ca adoptarea să se facă în Parlament, așa cum îi stă bine oricărei legislații primare extrem de importantă”, a spus Mircea Fechet.
El a enumerat noutățile din acest proiect:
"Tăierile la ras. Acestea sunt interzise în procent de 5% din suprafața împădurită a României. Prin proiect se va aplica la 50% din întreaga suprafață împădurită din România. Nu doar în parcuri naționale, nu doar în parcuri naturale, dar și pe suprafața tuturor ariilor naturale protejate din România tăierile la ras vor fi interzise. Noul Cod Silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost în trecut despădurite și apoi abandonate de proprietari. Există foarte multe astfel de suprafețe, iar prin Noul Cod Silvic vom înlesni intervenția statului pe terenul acestor proprietari necunoscuți. Ele sunt numite suprafețe ale nimănui. Discutăm despre aproximativ 5.000 de hectare identificate până în acest moment.
Noul Cod Silvic va stabili lupta digitalizată cu tăierile ilegale. Avem 46 de milioane de euro din PNRR care să combată tăierile ilegale. Fie că vorbim de rețeaua de camere video, 350, care va constitui o vastă rețea, fie că discutăm de tehnologii LiDAR.
Voi propune prin acest cod încă un lucru important care se referă la furtul de masă lemnoasă. Există în Codul Penal anumite infracțiuni. Vom introduce alte două infracțiuni. Trebuie să reglementăm falsul în declarații. Pentru că există metode neortodoxe de utilizare ale aplicației SUMAL în care există un anumit grad de inventivitate. Introducerea în sistem a unor date falsificate va fi asimilată infracțiunii de fals în declarații și va fi un risc de închisoare de până la 5 ani. De asemenea, am hotărât să introducem o sancțiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, ca să fie infracțiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuie să existe o cantitate de minim zece metri cubi. Existau foarte multe situații când ne încadram sub această cantitate – 9, 9 mc, 9 și jumătate. Prin noul cod ne raportăm și la un procent de 20% din valoarea declarată. Tot ce este peste 20% lemn furat va însemna infracțiune. Și, complementar, vom propune în noul cod și măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acest transport.
Paznicii pădurii nu vor mai fi doar pădurari. Prin noul cod, pe lângă precizarea că paza pădurii e obligatorie prin lege, va exista posibilitatea ca aceste servicii să fie realizată și cu alte entități. Vom încerca să redefinim rolul pădurarului, respectiv de specialist, de îngrijitor al pădurii.
Vom stabili comunitățile care au o dependență critică față de pădure. E vorba de comunități care se află în zone de protecție strictă și nu pot să beneficieze, așa cum au făcut-o zeci de ani sau poate mai mult, de pădurea respectivă. Vom asigura cadrul legislativ astfel încât, indiferent de factorul de protecție al unei păduri dintr-o arie protejată din apropierea unei comunități să nu ne aflăm în situația în care oamenii să fie nevoiți să își cumpere lemn de foc pentru iarnă de la sute de kilometri.
O altă noutate se referă la asigurarea resurselor financiare pentru accesibilizarea fondului forestier și pentru construcția de depozite de lemn. În România avem, statistic, doar 6 metri de drum forestier la un hectar. Media europeană e dublă. Austria are 40 de metri la hectar.
Vom introduce noi categorii de ecosisteme cu înaltă valoarea de conservare – păduri declarate monumente ale naturii, rezervații științifice
Un alt concept nou: insulă de îmbătrânire. Suprafețe de minim 1.000 de metri pătrați vor putea fi protejate de la tăiere, acolo unde avem o valoare mare a ecosistemului”.