Nivel diferențiat al subvențiilor agricole în UE!

"În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală am participat la o dezbatere pe marginea prezentării de către reprezentantul Comisiei, domnul Haniotis (DG AGRI) a raportului către Parlamentul European și Consiliu privind performanța PAC în perioada 2014-2021. Printre principalele declarații ale domnului Haniotis referitor la raport:

– Raportul actual contribuie la dezbaterea privind evoluțiile viitoare ale politicilor, inclusiv în ceea ce privește provocările și ambițiile ce decurg din Pactul Verde european. Raportul completează raportul din 2018 cu privire la cadrul comun de monitorizare și evaluare (CMEF).
– Acum nu mai suntem atât de concentrați pe valorile externe ci mai ales pe chestiuni interne și pe o detaliere mai mare a evaluărilor la fața locului.
– Rezultatul principal este că PAC –ul a fost performant în următoarele domenii: susținerea unui standard echitabil pentru fermieri, asigurarea unui lanț de aprovizionare alimentară stabil și sigur și sănătos și oferirea unei informații bune despre alimente.
– PAC-ul trebuie să facă mai multe pentru a susține sustenabilitatea agriculturii europene și tranziția sa către un mediu mai verde, mai digital.
– Cadrul ne-a arătat că există mai multe puncte forte în domenii care sunt legate de PAC. Avem indicatori care oferă o acoperire cuprinzătoare a diferitelor zone de politică în ambii piloni, avem noi indicatori pe care i-am introdus care au fost dezvoltați, unul dintre ei fiind cel al indicațiilor geografice.
– Avem un nou cadru de monitorizare a performanței care are ca scop o evaluare mai bună a PAC în ceea ce privește politica de monitorizare, monitorizarea inputului și este clar că și planurile strategice vor conta foarte mult.
– Se încearcă prin acest cadru să se limiteze sarcina administrativă pe agricultori și administrație, explorând căi de a îmbunătăți partajarea de date.

Am intervenit în cadrul dezbaterii pentru a întreba dacă există măsuri prin care fermierii sunt susținuți și după ce reușesc să intre pe piață pentru a-și putea susține pozițiile. Am ridicat și problema subvențiilor diferențiate, raportat la faptul că fermierii sunt actori pe aceeași piață, supuși la aceleași costuri: “Cred că performanța PAC, dincolo de orice s-ar spune, în afară de ce spun colegii de la AGRI, pentru că noi cu toții suntem conștienți de importanța unei producții agricole comune puternice, pentru că nu am avea un sector agricol durabil la nivel european fără un instrument PAC puternic, indiferent de ce parte suntem a mesei, dar evident că avem un impact diferit în funcție de nivelul subvențiilor care se dau în fiecare țară, pentru că din păcate, avem astăzi un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii Europene, în condițiile în care suntem actori pe aceeași piață în ceea ce înseamnă inputurile, avem aceleași costuri de înființare a culturilor, indiferent că discutăm de Franța, Germania, România sau Ungaria, prețurile sunt la fel, piața pe care vindem este la fel și din păcate, subvențiile sunt diferențiate.

Pe de altă parte domnule director, aș vrea să vă întreb dacă nu ați cuantificat următoarea chestiune pe care am avut-o în discuție și cu fermierii din România, respectiv: câte proiecte ați avut finanțate, din Pilonul II de dezvoltare de exemplu în urmă cu câțiva ani de zile și câte le mai regăsim astăzi în piață? Pentru că este foarte important să vedem: Oare banii pe care nu i-am dat pentru dezvoltare, plecând de la Tânărul Fermier, plecând de la ceea ce înseamnă dezvoltarea unor sectoare de procesare și așa mai departe, regăsim aceste structuri economice în piață și astăzi? Există perspectiva să le regăsim și în viitor? E nevoie să venim cu măsuri suplimentare pentru acestea? Pentru că din ceea ce am discutat cu fermierii din România, să știți că nu este suficient să-i dăm unui tânăr fermier 50.000 euro, îl închidem în ceea ce înseamnă posibilitatea de a accesa fonduri europene pe următoarea perioadă de 3-4 ani de zile până la implementare și pe urmă ne așteptăm să-l regăsim în piață peste încă 2 ani de zile. De aceea cred că sub acest aspect trebuie să vedem în ce măsură trebuie să intervenim secvențial pe cei pe care i-am ajutat la început, dacă nu au nevoie de ajutor și mai departe pentru a putea să-i regăsim în piață pentru că simplul fapt că le dăm niște bani nu este suficient în opinia mea.”

Răspunsul domnului Haniotis la probleme ridicate de mine: “Referitor la ce spunea domnul Buda: Piețele sunt și nu sunt la fel. Dacă ar fi să comparăm ce ați spus dumneavoastră cu ce s-a spus despre Țările de Jos, veți vedea că în ceea ce privește prețurile la produse sau prețurile la îngrășăminte, fermierii se confruntă cu același lucru. Dar când este vorba de piețele de terenuri, care este unul dintre elementele cele mai importante în materie de active disponibile fermierilor, atunci situația este foarte diferită între statele membre, atât în ceea ce privește prețul arendării pe o unitate de teren cât și în ceea ce privește deținerea terenurilor. 50% din terenuri sunt în arendă și aceasta poate ajunge la 80% și în ceea ce privește legislația în statele membre privind moștenirile și așa mai departe. Există anumite elemente care schimbă mult capacitatea statelor membre de a face ajustări, inclusiv în redistribuirea sprijinului. În 3 studii de impact succesive am vrut să vedem cum se poate redistribui sprijinul în mod echitabil, ținând cont de costul terenurilor și costul muncii.”

Comentariile mele în completarea și clarificarea aspectelor discutate : „Domnule director, foarte scurt, este corectă observația dumneavoastră pe un anumit palier, la ceea ce înseamnă accesibilitatea la terenuri. Eu mă refeream la ceea ce înseamnă efortul financiar pe care îl face fermierul din România și din estul Europei în general, pe unitatea de hectar lucrată. El ca să ajungă la același nivel cu fermierul pe care îl raportăm din altă parte a UE, trebuie să facă un efort mult mai mare. Atenție legat de ceea ce înseamnă plata arendei, că în România, plata arendei se raportează la bursa cerealelor de la Londra. Eu mă refer la ceea ce înseamnă efortul făcut pe unitatea de hectar de către fermierul din România. Pentru că acolo avem aceleași costuri de producție și ne adresăm pe aceeași piață. “

Domnul Haniotis a mai declarat: “Ceea ce ați spus despre fermierii români: Aici follow-up-ul, banii care vor veni la fermieri după aceea, va depinde foarte mult de monitorizarea la nivelul Comisiei și va depinde de felul în care monitorizăm noi ce se întâmplă în statele membre. Tocmai m-am întors din țara mea, din Grecia într-o astfel de misiune și ceea ce am spus acolo este că 30 de ani am ascultat aceleași probleme și așa este: Dacă se schimbă politica dar nu se schimbă nimic în anumite domenii, totuși există răspunderea și în altă parte. Trebuie totuși să ne uităm atent și la ce se întâmplă la fața locului. “ A informat astăzi, 15 iunie 2022, eurodeputatul român.