Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi că se discută dacă beneficiarii de subvenții agricole ar trebui fiscalizați. Cu alte cuvinte, persoanele fizice, nefiscalizate, ar fi excluse de la plata subvențiilor agricole. Șeful MADR a subliniat că trebuie ajutați toți fermierii, fie că sunt mici sau mari, dar trebuie să fie respectate și regulile de bun simț de către toți fermierii. Șeful MADR a lăsat să se înțeleagă că fiscalizarea e una dintre regulile de bun simț.
Ministrul agriculturii a spus că pentru următorul exercițiu financiar, România va beneficia de circa 26 miliarde de euro, plăți directe și măsuri de dezvoltare rurală. Adrian Oros a precizat că trebuie stabilite clar regulile după care va funcționa acordarea subvențiilor pentru fermieri. Una dintre reguli vizează fiscalizarea. În România, micii crescători de animale, micii fermieri nu sunt fiscalizați.
"Am reușit să prelungim sprijinul cuplat și ajutorul național tranzitoriu în țările în care se mai dă acest ajutor. Aici iarăși este o discuție, beneficiarii de subvenții ar trebui să fie fiscalizați? Ar trebui legată subvenția și de fiscalitate? Este o discuție serioasă. Dacă o facem la modul populist nu rezolvăm nimic. Fiind la început de drum ar trebui să chibzuim foarte bine cum anume dorim să subvenționăm în așa fel încât și cel mic și cel mare să aibă șanse egale, să facă performanță pe piață, dar în același timp să se respecte niște reguli simple de bun simț", a spus astăzi ministrul agriculturii, în cadrul Conferinței Meat Milk, organizată la Poiana Brașov.
Adrian Oros a anunțat că mâine, 26 mai 2021, va fi la Bruxelles, la discuțiile cu miniștrii agriculturii din statele membre UE despre plafonarea subvențiilor și acordarea unei plăți redistributive.
"Mâine o să avem o întâlnire la Bruxelles miniștrii agriculturii, iarăși o să avem o discuție legată de plafonarea subvențiilor, care este una importantă, de unde începe plafonarea subvențiilor, dacă va fi lăsată la îndemâna țărilor membre. Noi asta ne-am dori, să fie o plafonare voluntară, să stabilim noi, în țară, după analizele noastre, de unde ar trebui să înceapă plafonarea și ce facem cu acea plată redistributivă, unde anume să meargă această plată redistributivă.
Reducerea aceasta pe care și-o propune Green Deal-ul în agricultura durabilă sau responsabilă, reducerea inputurilor, și aici mă refer și la substanțe, la pesticide, la îngrășăminte, la antibiotice. Cu siguranță că, la o analiză foarte simplistă, ar duce la o hrană mult mai sănătoasă, dar, cu siguranță, aceasta ar fi mult mai scumpă, prețul de cost ar fi mult mai mare. Și aici, se pune întrebarea: vom reuși noi, europenii, să ne păzim granițele de hrana care vine din țări terțe, țări care nu-și propun aceste ținte ambițioase în așa fel încât să reușim să protejăm fermierii și procesatorii din spațiul european. Pentru că, dacă cumpărătorul european va avea șansa să cumpere hrană mai ieftină, chiar dacă mai proastă, zicem noi, din țările terțe, cu siguranță că mulți vor trebui să o facă. Și atunci se pune problema sustenabilității fermierilor și procesatorilor din spațiul european. Asta cred că este marea provocare legată de acest Green Deal (Pactul Verde n.r.). Sigur, știm cu toții, că este nevoie să avem grijă de resurse, că după noi vin și alte generații și trebuie și pământul, și apa, și aerul să fie cât mai la fel cum l-am găsit noi, dar, în același timp, trebuie să ne gândim și sustenabilitatea diverselor activități, și aici discutăm de agricultură și industrie alimentară care pot fi impactate de aceste noi strategii", a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, astăzi, în cadrul Conferinței Meat Milk, organizată la Poiana Brașov.