Fermierii nemulțumiți de Ministerul Agriculturii!

Miercuri, 22 septembrie a.c., a avut loc întâlnirea de lucru a membrilor Asociației și Consorțiului de clustere INTER-BIO împreună cu membri ai Asociației Proecologic Sistem.

Scopul evenimentului a fost acela de a dezvolta un punct de vedere comun cu privire la Planul Național de Acțiune pentru Agricultura Ecologică, aflat în momentul de față în etapa de discuții incipiente, opinii, propuneri la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru că este nevoie de coagularea eforturilor într-un flux concentrat și comun, întâlnirea a urmărit realizarea unui plan care să aibă în vedere realitățile sistemului „de la firul ierbii”, adică să fie luate în calcul nevoile tuturor actorilor implicați sau care pot sprijini dezvoltarea coerentă și durabilă a agriculturii ecologice în România.

Din discuții au rezultat următoarele: elaborarea unui plan strategic național, de o astfel de anvergură, trebuie să pornească de la analiza nevoilor fermierilor din sector, a constrângerilor existente și de la necesitatea alinierii la obiectivele și țintele europene în domeniu, cu intervenții pe axele convenite deja la nivel european, astfel: stimularea cererii și asigurarea încrederii consumatorilor; stimularea conversiei și consolidarea întregului lanț valoric; stimularea ofertei, modele ecologice care să conducă la îmbunătățirea contribuției agriculturii ecologice la durabilitatea mediului.
S-a evocat lipsa de interes pentru tranziția la sectorul ecologic al celor care își desfășoară activitatea în agricultura convențională, deși Romania este una dintre țările europene cu cel mai mare potențial de dezvoltare a sectorului. Mai mult, producătorii care au investit în sistem ecologic se confruntă cu probleme de desfacere dar și cu costurile ridicate pentru energie, pentru testarea produselor la laboratoare din străinătate, transport sau bariere de promovare pe piețele internaționale.

De asemenea, se consideră că finalul anului este un termen nerealist pentru elaborarea documentului, România pierzând până acum timp în demararea documentului. Un plan serios ar trebui să aibă la bază o structură de management, respectiv cea care va ajuta la implementarea Planului, în care să se regăsească atât reprezentanți ai MADR cât și ai celor implicați, cu putere de decizie în dezvoltarea sectorului ecologic (ministere, agenții specializate, asociații, clustere, autorități locale,etc.)

“Propunerile noastre, dar și ale celorlalte asociații ar trebui să aibă la bază un proces consultativ, iar preocupările legate de cercetare și inovare în domeniu ar trebui să fie integrate în strategie, reflectate în acțiuni concrete organizate și desfășurate de unitățile de cercetare – dezvoltare – inovare din sectorul de stat și cele private” a declarat Damian Dragomir, manager Bio Concept Valea Prahovei Cluster.

„Ar trebui să pornim de la motivarea fermierilor care, după cum știm, este scăzută. Ar trebui să susținem și să solicităm introducerea în achizițiile verzi a produselor ecologice, precum și înființarea unei burse de produse ecologice” a declarat Cătălin Maxim, președinte BioNEst Cluster, Iași.
„Planul de acțiune are ca scop să sprijine creșterea sectorului de agricultură ecologică, împreună cu schimbările viitoare ale cadrului legislativ, în special prin explorarea unui mediu nou și posibilități pe termen lung pentru soluții la provocările legate de cerere și ofertă. Una din problemele generale cu care se confruntă sectorul ecologic este să asigure creșterea constantă a aprovizionării și a cererii, păstrând, în același timp, încrederea consumatorilor. Este esențial să se garanteze credibilitatea sistemului și valoarea adăugată într-o perspectivă pe termen lung. În prezent acțiunile de conștientizare a consumatorilor privind beneficiile pe care produsele ecologice le au pentru sănătate, precum și  contribuția agriculturii ecologice la un mediu curat, sunt aproape inexistente. Este necesar intensificarea acestor acțiuni, în scopul creșterii consumului de produse ecologice. Sunt necesare acțiuni pentru creșterea gradului de informare a consumatorilor privind sectorul producției ecologice, precum și informații privind piața și comerțul.

Pentru a ajuta fermierii în depășirea lacunelor tehnice ale producției ecologice este necesar să se dezvolte cercetarea și  inovarea în acest domeniu, iar rezultatele obținute să fie distribuite operatorilor. În conformitate cu legislația comunitară și națională din acest domeniu, responsabilitatea pentru elaborarea Planului Național de Acțiune revine autorității competente, respectiv MADR, în consultare cu toți actorii implicați în această filieră: operatori, procesatori, comercianți, organisme de inspecție și certificare, consultanți, universități agricole, stațiuni și institute de cercetare, asociații și fundații pentru agricultură ecologică, asociații pentru protecția consumatorului și alții. Consider că un PNA coerent, elaborat cu toți actorii din filiera de agricultură ecologică, pornit de la o analiză SWOT a situației prezente, va fi o contribuție majoră la dezvoltarea acestui sector în România” a declarat Teodora Aldescu, președinte Asociația Proecologic Sistem, Prahova.

„Avem nevoie de intermedierea de către stat a dialogului structurat cu marile rețele de magazine pentru a reuși să avem acces cu produse de calitate ecologice românești la raft” a declarat Petre Ion, președinte Bio Concept Valea Prahovei Cluster, Ploiești.
„Pentru ca vocea noastră, a clusterelor fermierilor ecologici să se facă auzită și susținută, avem nevoie de un comitet consultativ, alcătuit din toți actorii privați implicați în procesul de dezvoltare a agriculturii ecologice la nivel regional, după modelul Consiliului Consultativ SUERD. De asemenea, un astfel de plan trebuie să fie asumat și implementat de guvern, sub forma unei convenții interministeriale care să pună în practică un comitet interministerial, având în vedere complexitatea unor obiective care necesită implicarea și a altor ministere alături de MADR, respectiv Ministerele Educației, Economiei, Sănătății, Finanțelor Publice, etc.)” a declarat Valentin Mitrică, președinte Bio Oltenia Cluster, Craiova.

„MADR oferă soluții punctuale, dar acest lucru nu reprezintă ceea ce ar însemna o strategie sustenabilă a sectorului ecologic național” a declarat Mădălina Giurescu, președinte Cooperativa Agricolă Bio Cătina, Dâmbovița.

„Implicarea componentei de cercetare, prin intermediul laboratoarelor vii, regionale, sau prin practici de agricultură regenerativă în scopul reducerii emisiilor de carbon și obținerii unei bucle de feedback pozitive pentru mediu, trebuie să se regăsească în acest plan”, a declarat Edward Bratfanof, președinte Bio Danubius Cluster, Tulcea.

„Azi am făcut un pas înainte în efortul și dorința noastră de a susține sectorul agricol ecologic din România și planul strategic al ministerului, deși suntem conștienți că am fost angrenați târziu, pe 16 septembrie, în această dezbatere. Vom face propuneri coerente care să vizeze dezvoltarea pieței, respectiv cererea, oferta și aspectele de facilitare și de dezvoltare la nivel regional, care trebuie însă bine argumentate și bugetate. Există un mare risc al minimalizării ambițiilor în acest plan strategic, pe motiv că nu putem certifica atât de accelerat, ca să ajungem de la un procent mediocru, neonorant de suprafețe certificate, comparativ cu țările UE, la unul care să ne situeze acolo unde ar trebui să fim, după potențialul pe care îl avem. Și ca să închidem cercul vicios, ne putem automulțumi că nu avem piață ecologică și pentru asta să nu reușim conversie în masă. Cei care nu doresc schimbarea ar dori să rămânem o ultimă redută a pesticidelor, organismelor modificate genetic și a agriculturii de tip intensiv care ne va distruge solurile. Vrem să susținem depășirea unor astfel de abordări care ne-au adus în impas” a declarat Costin Lianu, președinte Asociația Inter-Bio.