Fermierii, crescătorii de animale care sunt reclamați de angajați să fie excluși de la plata subvențiilor din agricultură, este una dintre cele mai recente propuneri făcută de Parlamentul European, la ultimul trialog, ținut la sfârșitul lunii mai, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros.
"Ce se dorește? Practic, dacă există un conflict de muncă între un fermier și un angajat, APIA să facă cercetări și să oprească plățile. (...) Nu putem imixtiona APIA în conflictele de muncă. Plățile trebuie să meargă înainte, iar cei de la inspecția Muncii să-și facă treaba", a spus ministrul agriculturii, în interviul acordat marți pentru Profitul Agricol.
Miercuri seara, la Agro TV, ministrul Adrian Oros a reluat această declarație și a explicat propunerea Parlamentului European de condiționare a acordării plăților din agricultură de conflictele de muncă din ferme, propunere pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC).
"Unul dintre punctele care au fost de neacceptat și nu au fost aduse în discuție decât la ultima întâlnire de la Bruxelles a fost acea condiționare socială sau acea componentă socială în care Parlamentul European dorea să introducă agențiile de plăți în conflictele de muncă între fermier și angajat și să condiționeze plata subvențiilor de rezolvarea sau nerezolvarea unor conflicte de muncă. Sigur că nu a acceptat niciun ministru (al agriculturii n.r.) așa ceva. Nici nu am fost anunțați că va fi pe ordinea de zi, au pus-o atunci în timpul trialogului. Și chiar dacă componenta socială e importantă, asta am spus toți, și componenta ecologică e foarte importantă, dar dacă uităm componenta economică atunci nu mai putem face nimic. Și fiecare ministru a spus același lucru, nu dorim să intre componenta socială în politica agricolă comună.
Fiecare țară are propria legislație privind munca și protecția socială, fiecare țară are instituții separate, proprii care monitorizează ceea ce se întâmplă privind relațiile de muncă, dar nu putem implica agențiile de plăți să intre în aceste conflicte de muncă și să și condiționeze plata subvențiilor de rezolvarea într-un anumit fel a acestor conflicte de muncă. Deci, a fost iarăși un punct care nu ne-a apropiat la masă, ci ne-a îndepărtat de masă. Speranța noastră este ca această poziție rigidă, ca să mă exprim mai elegant, din partea Parlamentului European va dispărea și la următoarele întâlniri în trialog, să reușim să ajungem la o concluzie, pentru că, vedeți, a trecut o jumătate de an, PNS-ul (Programul Național Strategic n.r.) va începe din 2023, dar noi trebuie să avem regulamentele europene care încă nu sunt, nu este viziunea, avem doar o sumă, știm care este suma pe care fiecare țară o primește, încă nu se știu cuantumurile acelor eco-scheme și a ponderii plăților de climă și mediu și digitalizare în partea de investiții din Pilonul 2, nici aceasta nu este foarte clară, a mai apărut și această condiționare socială, după care dacă am ajunge la un acord, ar trebui să apară toate regulamentele delegate. Și-n funcție de acele regulamente, fiecare țară să vină cu Programul Național Strategic la Comisie și acolo iarăși se negociază într-un dialog.
Noi am dori ca până la sfârșitul anului să putem face acest lucru, pentru că, apoi, fiecare agenție de plată, mai ales pentru plățile directe trebuie să-și recalibreze sistemele informatice. Dacă vor fi modificări esențiale. Și nu vrem să ajungem iarăși în situația din trecut în care contractele cu cei care fac mentenanța, cu cei care gestionează bazele de date, să nu fie semnate, să înceapă anul 2023 și să nu putem efectua plățile, tocmai datorită, să zic așa, întârzierilor în negocieri, deși aveam doi ani de tranziție", a explicat ministrul agriculturi, miercuri seara, la Agro TV.