FERMIER COSTIN TELEHUZ: DE LA ANUL NU VOM FI ATÂT DE MULȚI FERMIERI!

Anul 2020 i-a lovit destul de serios pe fermierii obișnuiți cu producții mari, și implicit cu venituri mari. E un an care ne-a expus toate slăbiciunile ca breaslă, ca țară, dar și individual, ca fermieri. Ne-a demonstrat că suntem slabi administrativ, tehnic și ca tip de management. Nu am fost pregătiți; pare că am uitat că în Bărăgan e secetă și nici autoritățile nu au fost pregătite să reacționeze la fel de repede cum ne-am așteptat, dar este de înțeles că anul a fost unul greu pentru toată lumea. Schimbările climatice nu pot fi împiedicate, dar ne putem adapta lor.  

Anul acesta ne-a arătat că porumbul poate să facă 700 de kg la hectar sau poate să facă 7 tone, lucru pe care l-am observat în ferma mea. Diferența a fost determinată de rotație. Ani ca 2020 nu vor putea fi preveniți doar cu irigații pentru că ele nu pot ajunge peste tot. Bineînțeles că  trebuie să extindem la maxim infrastructura principală și să înlesnim, din punct de vedere birocratic, accesul fermierilor la ea. Trebuie să găsim o cale să încurajăm finanțarea din diverse surse a extinderii sistemului de irigații pentru că apa se poate pompa mai departe de infrastructura principală.

Un instrument financiar, care să nu ne facă atât de dependenți, ne-ar fi prins bine. Suntem într-o situație destul de rușinoasă așteptând să fim salvați din banii contribuabililor. E a nu știu câta oară și aplicăm aceleași metode unei probleme care devine din ce în ce mai gravă. Continuăm să așteptăm despăgubiri. Înființarea unui fond mutual, și vorbesc în numele întregii asociații, este o soluție pe care nu o considerăm potrivită. Pe de altă parte, avem nevoie de o redefinire a fermierului activ, dar ea trebuie să fie completă. Nu doar în hârtiile APIA se ascund fermieri care nu sunt activi, ci și în codul fiscal unde sunt niște forme care trebuie să dispară.

Fermierii care nu sunt activi vânează mai mult o imagine, imagine pe care noi ca breaslă nu am cultivat-o și pe care abia acum începem să o formăm. Publicul a ajuns să vadă fermierul ca pe o persoană care atunci când câștigă, bagă banii în buzunar, iar când pierde, întinde mâna la Minister. Trebuie să fim conștienți că suntem întreprinzători privați și în mod ideal ar fi ca statul să nu fie implicat în afacerile noastre, dar la fel de conștienți trebuie să fim și că acest lucru nu este posibil. Nu putem face o poliță de asigurare obligatorie la nivel național fără implicarea statului și fără arbitrajul lui.

Asiguratorii nu vor concura să se înscrie la polița de asigurare dacă ea nu are dispersie națională, pentru a putea face și dispersia riscului cum trebuie. Dacă vom forma camere agricole, sau alte forme de colaborare cu formele asociative care furnizează conținut tehnic, care nu sunt atât de multe, ar trebui ca acestea să promoveze agrotehnica actualizată. Același lucru trebuie să se întâmple și în sistemul de educație, trebuie să actualizăm informațiile despre agrotehnică. În Bărăgan și în Oltenia plug disc combinator nu mai merge, indiferent că ne place sau nu. În ultimii ani, ne-a fost demonstrat acest lucru cu pierderi dureroase.

De la anul nu vom mai fi atât de mulți; falimentele și executările care nu s-au întâmplat încă se vor întâmpla la anul, așa că trebuie să ne adaptăm, a spus fermierul Costin Telehuz la cea de-a cincea ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri – RALF. 

Fermierul Dragoș Costin Telehuz lucrează, împreună cu tatăl și fratele, aproximativ 600 hectare de teren agricol în județul Ialomița.

RALF 2020 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro România și Agricloud.