FERMELE din ROMÂNIA CARE BENEFICIAZĂ ANUL ACESTA DE PLĂȚI APIA MAI MARI!

Șeful MADR a explicat care este structura fermelor din România și a subliniat că fermele mici din zona montană sau colinară trebuie ajutate, prin subvenții mai consistente, să facă pasul, de exemplu, de la două vaci la 10 vaci sau 20 de vaci, de la 10 oi la 100 de oi și așa mai departe până vor reuși să fie consolidate. Trebuie sprijinite pentru evitarea abandonării acestor zone.

Structura fermelor din România este, într-adevăr, foarte polarizată, așa în linii mari, în procente mari. Cam 40% din terenul care se lucrează în România este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari, avem cele mai mari ferme din Europa, cu siguranță. Este specific unei anumite zone, și cultură mare. Specificul zonei a dus la acest, dar și modul de finanțare, de subvenționare, a dus la această situație. Pe de altă parte, în cealaltă extremă, avem încă 40% din teren care este lucrat de 790.000 de ferme de subzistență. De fapt, aceste ferme de subzistență nu sunt ferme, sunt gospodării ale populației în zona rurală, ale părinților, ale bunicilor noștri, există o anumită activitate agricolă și zootehnică, dar sunt susținute și de salarii sau pensii. De aia le și spune de subzistență, pentru că nu ar putea exista pe piață, deci nu sunt ferme comerciale, nu ar putea să reziste pe piață. Aici lucrează, am spus, 790.000. Și 20% din teren este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30 ha și 300 ha. Cam asta este structura.

Una dintre priorități, le-am avut și-n 2019, și-n programul acesta, în programul de guvernare actual, sprijinirea fermei de familie, pentru că, eu cred că-n acele zone, Transilvania, Bucovina, în general, în zonele colinare și montane, este normal să sprijin tipul acela de agricultură care, chiar dacă nu este foarte productivă, reușește să mențină viața rurală, să mențină oamenii care trăiesc acolo, în zonele respective, să nu apară acest fenomen de abandon care este destul de pregnant, de depopulare, de îmbătrânire și de aceea este normal ca acolo și plățile pe suprafață să fie mai mari, și sunt mai mari, asta este în toată Europa, dar să vii și cu niște programe concrete pentru acele ferme care încet-încet vor deveni ferme comerciale, lucrul acesta se întâmplă în mod natural.

Să știți că, acum dacă ne ducem în satele transilvane, în zona mea de exemplu, foarte puține gospodării au rămas acele gospodării mixte în care sunt și două vaci, și un cal, și 10 oi, și găini, și doi porci, încet-încet, persoanele mai tinere, fie au un serviciu care nu le permite să facă acest tip de agricultură, au mai mult așa, câteva găini și un câine pe lângă casă, chiar dacă locuiesc la țară, iar cei care au rămas să facă agricultură, chiar dacă sunt persoane mai tinere, deși, din păcate, puține au rămas, au transformat-o într-o afacere, într-o fermă comercială, și nu mai țin două vaci, țin 10 vaci de carne sau 20 de vaci de lapte. Sigur, poate că nu este suficient de consolidată, dar este la început. Acest lucru oricum se întâmplă în mod natural.

Noi, prin aceste măsuri de sprijin, în următoarea perioadă, trebuie să grăbim cumva consolidarea acestor ferme. Niciodată, acolo nu vor fi ferme foarte mari. Acolo, întotdeauna vor fi ferme mixte, cu o activitate și zootehnie și pomicultură, o activitate mixtă, pentru că așa este structura fermelor, a satelor, a zonelor rurale. Dar ăsta nu este un lucru rău, să avem zone cu tipuri de agricultură diferită, pe care va trebui să-i sprijinim diferit, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul emisiunii România agricolă, Agro TV, video postat luni seara de șeful MADR, pe pagina sa oficială Facebook.