EUROPARLAMENTAR CARMEN AVRAM: NOUA PAC, PRESIUNE ENORMĂ PE UMERII GREU ÎNCERCAȚILOR FERMIERI ROMÂNI!

Avalanșa de amendamente pentru modificarea Politicii Agricole Comune (PAC), multe depuse pe ultima sută de metri înainte de votul decisiv, demonstrează cât de mari și de diferite sunt interesele statelor membre și cât de imprevizibil e votul din Parlamentul European. În acest moment, după 3 ani de negocieri pe PAC, absolut nimeni nu poate da un pronostic legat de rezultat și de varianta care va ieși învingătoare.

Săptămâna aceasta, eurodeputații ar putea avea până la 10 sesiuni de vot pe acest dosar, care e mult prea amplu pentru a fi supus scrutinului în doar o singură zi. În total, există 2000 de amendamente, unele cu potențial distructiv pentru România, iar voturile se întind pe zeci de pagini.

Se cotează planurile și măsurile pentru ca Politica Agricolă a UE pentru anii 2021-2027 să devină mai durabilă, mai robustă, dar și mai flexibilă, în vederea asigurării securității alimentare în întreaga Uniune. Deși modificările sunt ambițioase și vor servi obiectivelor legate de schimbările climatice și – grație implicării social-democraților europeni – dimensiunii sociale și protecției muncitorilor, responsabilitatea, restricțiile financiare și eforturile vor fi suportate tot de către fermierii europeni.

Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei AGRI, a atras atenția Plenului Parlamentului European, asupra unui paradox care nu a fost analizat și care ar putea fi distructiv pentru unele state, inclusiv România:

„Salut Revoluția Verde din viitorul PAC și perspectiva deschisă odată cu strategiile Farm to Fork și Biodiversitate, care aduc oportunități. Țin să felicit grupul S&D pentru amprenta pe care o va lăsa prin introducerea dimensiunii sociale. Abuzurile asupra muncitorilor trebuie să înceteze!
Amendamentele apărute peste noapte, privind un subiect crucial – o și mai dură plafonare a plăților către fermieri – ne aruncă însă într-un paradox grav, pe care, din păcate, nu am avut timp să-l analizăm, cum ar fi fost normal. Adică:
◾le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru Europa neutră climatic, și totuși se introduc amendamente care impun restricții financiare tot mai dure;
◾le-am promis europenilor hrană accesibilă, și totuși, aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie de importuri nesigure, care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a doua;
◾le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație, și totuși aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă;
◾le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate, și totuși îi împingem la un abandon al pământului, pe care unii deja nu îl mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani. Se întâmplă chiar acum, în țara mea, România;
Aceste amendamente, pe o tema atât de importantă, afectează mii de fermieri cu investiții oneste și multe datorii, pentru a pedepsi doi „oligarhi” miliardari (n.r. Premierul Cehiei și Premierul Ungariei, acuzați că ar beneficia, direct sau indirect, de fonduri europene) care nu reprezintă agricultura europeană.”

Contextul modificărilor aduse PAC

Ultima reformă a Politicii Agricole a UE, instituită în urmă cu 58 de ani, datează din 2013. România beneficiază de sprijinul oferit de PAC din 2007, fiind, deci, mult în urma statelor occidentale din UE. Astăzi, subvenția fermierului român încă e sub media europeană.
Normele actuale ale PAC expiră la 31 decembrie 2020. Acestea ar trebui înlocuite cu norme tranzitorii până la aprobarea reformei PAC de către Parlament și Consiliu.
PAC reprezintă 34,5% din bugetul UE pentru 2020 (58.12 miliarde EUR). Aproximativ 70% din bugetul PAC sprijină veniturile a șase până la șapte milioane de exploatații agricole din UE.