DANIEL BUDA: PLATA SUPLIMENTARĂ PE HECTAR CARE LE ADUCE FERMIERILOR ROMÂNI SUBVENȚII CA-N VESTUL EUROPEI!

Europarlamentarul Daniel Buda a explicat astăzi, 29 octombrie 2020, în cadrul videoconferinței Afaceri în agricultură, organizată de Ziarul Bursa, că eco-schemele nu vor afecta nivelul plăților directe de care beneficiază fermierii români în prezent. Eco-schemele sunt o plată suplimentară de care pot să beneficieze fermierii care practică o agricultură prietenoasă cu mediul. Alocarea financiară pentru aceste plăți va fi substanțială. Această plată suplimentară pe hectar, adăugată la actualele scheme de plăți pe hectar, le poate aduce fermierilor români subvenții la fel de mari ca-n vestul Europei.

Plățile directe care sunt în cuantum de 60%, de cel puțin 60% din Pilonul 1 de dezvoltare, ele vor rămâne neatinse. Banii care se vor da pe componenta de înverzire vor fi bani dați dincolo de plățile directe. Adică, va fi o plată suplimentară pentru efortul pe care-l face fermierul când el aplică o practică ecologică în ferma sa.

Încă o dată spun, plățile directe rămân neatinse, la nivelul sumei, spunem noi aici în regulamentul de la Parlamentul European, cel puțin 60% din Pilonul 1 de dezvoltare, a spus Daniel Buda.  Subvențiile ar putea deveni, mai ales pentru cei care vor face practici ecologice, chiar mai mari decât cele din statele din vestul Europei, a anunțat europarlamentarul.

Eurodeputatul Daniel Buda a dat și un exemplu legat de noile subvenții, de eco-scheme.

Referitor la bunăstarea animalelor, inclusiv creșterea animalelor pe pășune poate să se constituie într-o practică cu caracter ecologic în așa fel încât să ofere posibilitatea fermierului să aibă acces la bani, a spus acesta.

El a adăugat că, săptămâna trecută, au fost discuții aprinse la Parlamentul European, reprezentanții altor țări s-au opus continuării ajutorului național tranzitoriu, au cerut eliminarea acestei subvenții.

De reținut faptul că va rămâne acel sprijin cuplat mai departe pentru, mă rog, acele sectoare care au nevoie de sprijin cuplat, a rămas, de asemenea, un sprijin de 2% pentru plantele proteice, pentru că aici este o întreagă poveste și o nebunie cu nevoia de proteine. Pentru că cei care sunteți agricultori practicați și zootehnia și cei care se uită la noi știu că nu poți să faci nici lapte și nici carne fără proteină. Din păcate, suntem într-o realitate pe care o constatăm cu toții, avem foarte multe importuri de proteină din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic și atunci, sigur, că este oarecum o concurență neloială câtă vreme în Europa ai tot felul de restricții pentru a cultiva organisme modificate genetic, de aceea s-a venit cu această formulă de sprijinire a sectorului producerii de proteină.  (...)

Legat de plata ANT-ului (ajutor național tranzitoriu n.r.) am avut o discuție destul de contondentă la nivelul Parlamentului European pentru că ei spuneau, colegii din celelalte state nu au vrut să fie de acord la început, spunînd că distorsionăm piața dacă venim cu această resursă financiară constând în acest ajutor național tranzitoriu, care poate merge până-ntr-o proporție de 50% din formele de sprijin pe sectoare.

Am avut această discuție și am întrebat, bine, dar voi aveți subvenții mai mari decât în România, de ce credeți că este moral să aveți subvenții mai mari decât noi în vestul Europei și noi, când vrem să punem bani din componenta națională sau din bugetul național, voi nu sunteți de acord. Nu au fost niște discuții foarte prietenoase, dar, până la urmă, este important că am reușit chestiunea asta și am reușit și să punem ceea ce înseamnă această dată de referință, să o aducem undeva până la 1.06.2018, ca să spunem așa, să fie o garanție, totuși, să nu distorsionăm noi foarte mult piața, a spus Daniel Buda.

Dosarele noii Politici Agricole Comune 2021-2027, votate săptămâna trecută în Parlamentul European, practic, noul regulament european care va sta la baza acordării plăților din agricultură, pentru următoarea perioadă, va trece în etapa trialogului pentru a intra în vigoare.

Regulamentul asumat săptămâna trecută în Parlamentul European va merge în procedura trialogului, adică acele dezbateri dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE, urmînd ca mai apoi să se întoarcă în Parlament în vederea acordării unui vot, să spun așa, acestui regulament consolidat. Deci, practic, ce s-a discutat și-n Consiliu (Consiliul AGRIFISH n.r.) și-n Parlamentul European merge într-o altă etapă de discutare între cele trei instituții și abia pe urmă o să putem vorbi de un regulament consolidat, a explicat eurodeputatul român.