Cum să ajungă un crescător de vaci sau de oi la ajutoare europene cu așa condiții aberante?!

Împărțirea submăsurii 4.1 investiții în exploatații agricole este făcută fără cap, spun consultanții în fonduri europene. Crescătorul de animale, din nou, este împiedicat să obțină aceste ajutoare din pricina condițiilor aberante. Un crescător de animale care vrea să facă și procesare, condiționare ar trebui să depună trei proiecte, unul pentru grajd, unul pentru procesare, altul pentru bucătărie furajeră. Proiecte distincte. Dar, conform Ghidului 4.1 aflat în consultare publică, nu poți să faci mai mult de două proiecte în cadrul aceleiași submăsuri. Deci, crescătorul trebuie să renunțe la unul. Renunță la bucătăria furajeră, dar s-ar putea ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) să-i accepte doar proiectul pentru procesare și să-i respingă cel pentru grajd. Și din ce face procesare crescătorul nostru dacă nu i-a fost acceptat proiectul pentru grajd, depus în ideea achiziționării, de exemplu, a vacilor Angus din care să facă procesare?! Deci, ca-n vorba aia, când e una, nu e alta. Ai obținut bani pentru procesare, dar nu ai din ce să faci procesare. O aberație! La toate acestea se adaugă vraful de acte care trebuie făcut pentru fiecare proiect.

"Cel mai mult de suferit vor avea fermele zootehnice pe submăsura 4.1. Și de ce spun acest lucru? Dacă până acum, în ultimul exercițiu, 2013-2020, s-a pus mare accent pe lanțul integrat, chestiunea pe care eu am susținut-o și am fost de acord cu ea, pentru că numai așa poți să dai plusvaloare producției zootehnice cu adevărat, pe acest 4.1 se dorește în cadrul unei ferme să se spliteze (împartă n.r.) în două, de exemplu, dacă vrei să-ți faci o fermă nouă de Angus, dau exemplul ăsta, pentru că este foarte bun de dat exemplu, nu vaca de lapte unde e cu totul alt specific, trebuie să faci un proiect pentru grajd, un alt proiect pentru centru de sacrificare și procesare și un alt proiect pentru bucătăria furajeră. De ce? Pentru că dânșii spun în felul următor, domle, să delimităm producția primară de partea de condiționare și procesare.

Chestiune care este un pic ambiguă și nesigură, pentru că eu le-am pus în față și scenariul acela în care eu depun două proiecte, unul pentru grajd și unul pentru condiționare și procesare, îmi trece proiectul de la condiționare și procesare, dar nu-mi trece proiectul pentru fermă. De ce? Pentru că sunt mai multe proiecte depuse la fermă, eu am un punctaj mai mediu și degeaba mi-a trecut condiționarea și procesarea, pentru că eu nu am producția primară. Pentru că acea condiționare și procesare, eu nu o fac decât la nivel de fermă. Adică, ce aveam eu prevăzut, capacitatea grajdului cu numărul de animale, doar atâta condiționam.

Eu, la Angus, ca să pot să vând kilogramul cu 40 de lei, 45 de lei, 50 de lei kilogramul din piesă trebuie să merg la acea piesă măruntă, iar de la sfert unde se opresc ei la condiționare până la piesa măruntă ar mai fi o singură tăiere. Ei nu mai vor acea tranșare ca să-mi dea voie." A spus consultantul fonduri europene Marian Vișu-Iliescu, la Agro TV.

"Nu cred că e vorba că nu mai vor, eu cred că nu au înțeles fenomenul. Lucrurile, în general, se fac din necunoaștere. Cele mai mari erori care se fac, se fac din necunoaștere, nu din rea voință, părerea mea. Întotdeauna am considerat că relația asta cu Ministerul Agriculturii trebuie să fie una foarte deschisă. De ce? Cine scrie PNDR-ul (Programul Național de Dezvoltare Rurală n.r.) trebuie să vină să discute deschis cu fermierii, cu procesatorii, cu toți pionii implicați în activitatea asta de producție agricolă. Dacă tu nu te duci și cobori acolo și vezi care e realitatea în teren, băi, frate, ce pot eu să fac, cum pot să le corelez cât mai bine. Tu îmi spui mie că activitatea de producție vegetală pentru creșterea animalelor, eu ți-o împart ție, împart bugetele în trei bucăți, păi cum e posibil așa ceva?! Exact ce spunea Marian.

Dacă eu, de exemplu, nu câștig un proiect cu o componentă din asta?! Și nu poți să faci decât două proiecte. Conform ghidului din momentul de față, cum este el prezentat în consultare publică, nu poți să faci decât două proiecte în cadrul aceleiași submăsuri. Nu mi se pare ok. Plus numărul de hârțoage. Sunt oameni care au două componente, una de construcție pe grajd, una pe procesare, ce facem? Scoatem două certificate de urbanism în cadrul aceleeași ferme?! Chiar discutam cu un primar și era amuzant, zice, păi, cum să-ți dau, domle, pe același număr cadastral două certificate de urbanism?! Păi, nu vreau eu, domn primar, așa e procedura. Astea sunt lucruri care denotă lipsa de cunoaștere a realitării." A punctat consultantul fonduri europene Dragoș Apostol, în cadrul emisiunii de la Agro TV.

Submăsura 4.1 beneficiază de cea mai mare alocare financiară, 760 de milioane de euro.

Potrivit Ghidului AFIR, varianta consultativă, prin submăsura 4.1 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de la 30% până la maximum 90%, astfel:

I. Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 euro SO până la 250.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi:

● 350.000 Euro pentru achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de  fermă (inclusiv tineri fermieri);
● 1.000.000 Euro pentru proiecte care vizează condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof; 
● 1.000.000 Euro pentru ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare);  
● 600.000 Euro pentru legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing);
● 1.000.000 Euro pentru legume în spații protejate (producție primară, conditionare și marketing).

II. Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 250 000  SO și  500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 euro SO și 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi:

● 400.000 Euro pentru achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de  fermă;
● 1.000.000 Euro pentru proiecte care vizează condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof;
● 1.500.000 Euro  pentru ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare);
● 700.000 Euro  pentru legume și cartofi (producție primară, condiționare și marketing);
● 1.500.000 Euro pentru legume în spații protejate (producție primară, condiționare și marketing)

III. Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăşi:

● 400.000 Euro pentru achiziții simple și/sau irigații, dreanj, desecare la nivel de  fermă;
● 1.000.000 Euro pentru proiecte care vizează condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof;
● 1.500.000 Euro pentru ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare);
● 800.000 Euro pentru legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing);
● 1.500.000 Euro pentru legume în spații protejate (producție primară, conditionare și marketing)