Cum pot fermierii români aplica derogarea GAEC 8 în acest an!

Ministrul Agriculturii susţine că decizia de compromis a Comisiei Europene în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 8) oferă o mai mare flexibilitate fermierilor români, însă acesta susține în continuare că derogarea totală era ”cea cea mai bună soluţie".

"Îmi menţin poziţia că cea mai bună soluţie era cea a derogării totale, aşa cum am susţinut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europeană oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noştri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În acelaşi timp, faptul că propunerea iniţială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să ţină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăţi în ultimii ani”, a precizat ministrul Florin Barbu, într-un comunicat transmis către Agroinfo.

În data de 13 februarie 2024, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 din 12 februarie de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2115/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuţia din FEGA şi normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024.

Derogarea decisă de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafaţa de teren deţinută drept zonă neproductivă şi dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acţiona asupra suprafeţei respective, între:

• înfiinţarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale;
• înfiinţarea unei culturi fixatoare de azot;
• asigurarea unei zone neproductive.

De asemenea, fermierul poate să opteze fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiţii simultan pe suprafaţa de 4%, precizează MADR.

Decizia Comisiei Europene vine după ce propunerea iniţială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reuşit să primească susţinerea statelor membre, România fiind unul dintre statele care a respins această propunere ce nu ar fi rezolvat decât o parte din dificultăţile cu care se confruntă fermierii.

DECIZIE FINALĂ: Trei variante pentru GAEC 8 în 2024! Cum vor fi aplicate eco-schemele corelate cu GAEC 8