Efectele schimbărilor climatice. Hectare de pășuni înghițite de nisip. “E îngrozitor să vezi cum ne mor vitele. Caută iarbă, dar iarba a dispărut. Când străbaţi stepa, vezi la tot pasul animale moarte, vaci, cai zăcând peste tot. E înfricoşător”, a declarat un crescător de vite.
Sute de aşezări din Federaţia Rusă - din nordul arctic şi până în zonele agricole din sud - sunt grav afectate de efectele încălzirii globale. În stepa calmucă s-a format deja ceea ce unii specialişti consideră că este “primul deşert din Europa”.
Svetlana Bodjaeva, expert în mangementul solurilor aride, bate un drum de patru ore, plin de hârtoape, până în stepa calmucă, din sudul Rusiei, pentru a cerceta efectele schimbărilor climatice. Dunele de nisip din jurul unei aşezări de crescători de vite cu câteva sute de locuitori s-au extins foarte mult... Mai ales în ultimii doi ani, când suprafaţa acoperită de nisip s-a dublat...
Tufişurile - plantate în speranţa că ar putea fixa solul cu rădăcinile - încetinesc, într-o anumită măsură, dar nu pot să oprească răspândirea nisipului.
Acolo s-a format deja ceea ce unii experţi numesc “primul deşert al Europei”. Dunele n-au înghiţit încă satul, dar nisipul purtat de vânt acoperă străzile.
Alexander Kladiev, expert în soluri şi deşertificare: “Problema deşertificării este reală şi gravă, pentru că ultimii ani au fost secetoşi. Apoi, o altă cauză este păşunatul în exces, care a depăşit cu mult normele, așa că iarba păşunilor nu s-a mai regenerat. Cantităţile de precipitaţii au scăzut drastic. Ploile de vară au fost de scurtă durată şi, din cauza căldurii, evaporarea a fost foarte rapidă,” citat de Știrile Pro TV.
Mai ales seceta din 2020 a fost dură, probabil cea mai gravă din ultimele decenii. Mii şi mii de vite şi alte animale au pierit în stepă.
“E îngrozitor să vezi cum ne mor vitele. Caută iarbă, dar iarba a dispărut. Când străbaţi stepa, vezi la tot pasul animale moarte, cai, vaci zăcând peste tot. E înfricoşător”, a declarat un crescător de vite.
Cam un sfert dintre vitele crescătorilor de animale din zonă nu au supravieţuit. Şi, spun autorităţile, putea fi o pierdere de până 80%, dacă guvernul local nu declara starea de urgenţă. Astfel au fost alocate de la guvernul central de la Moscova aproape 8 milioane de dolari, echivalentul în ruble, bani pentru achiziţionarea nutreţului din alte zone.
“Principalii noştri duşmani sunt nisipul, vântul şi canicula. Mereu am avut veri toride, n-am scăpat de asta, dar în ultimii ani a fost şi mai cald, iar iarna temperatura a scăzut mai puţin şi nu am avut zăpadă”, a mai spus un crescător de animale.
Resemnaţi, localnicii se tem că de la an la an va fi tot mai greu. “Ce putem să facem? Doar să plecăm de aici”, spune, cu amar, unul dintre ei.