România ar trebui să se asigure că toate instrumentele de susținere a venitului iau în considerare diferențele de dimensiune a fermei, profitabilitate și dezvoltare, e una dintre observațiile Comisiei Europene făcută pe marginea Planului Național Strategic 2023-2027, transmis de Ministerul Agriculturii către Comisie în februarie 2022. Comisia a transmis, la mijlocul lunii mai 2022, României nu mai puțin de 370 de observații la documentul care împarte subvențiile agricole pentru fermierii români.
Multe dintre observeții se referă la fermele mici și mijlocii, Comisia Europeană consideră că aceste ferme sunt efectiv excluse de la sprijin, Ministerul Agriculturii stabilind prea puține scheme de ajutor pentru ele, în condițiile în care numărul acestor ferme este predominant în peisajul agriculturii românești. Mai mult, Comisia Europeană cere României să explice de ce nu ia în calcul plafonarea plăților sau degresivitatea acestor plăți pentru fermele mari.
"36. România ar trebui să se asigure că toate instrumentele de susținere a venitului iau în considerare diferențele de dimensiune a fermei, profitabilitate și dezvoltare. În plus, România ar trebui să explice de ce degresivitatea și plafonarea plăților nu fac parte din strategie, chiar dacă în analiza SWOT (analiza nevoilor, oportunităților, puncte tari, puncte slabe din agricultură n.r.) se recunoaște ca puncte slabe faptul că fermele mici și mijlocii au venituri mai mici și că până în prezent sprijinul plăților directe era distribuit inegal în România (0,27% a beneficiarilor care au primit 31% din plata directă în 2019). România ia în considerare, de asemenea, ca o oportunitate, direcționarea eficientă a sprijinului de venit, în vederea dezvoltării și orientării către piață a fermelor mici și mijlocii; totuși, acest lucru nu se realizează prin amestecul de intervenții.
37. Legăturile dintre analiza SWOT, nevoile identificate și logica intervenției nu sunt clare. Analiza SWOT identifică clar ca puncte slabe procentul mare de ferme mici și mijlocii din România, faptul că acestea au un venit mai mic și direcționarea ineficientă a sprijinului direct pe suprafață până în prezent. Cu toate acestea, nu este clar cum sunt abordate aceste puncte slabe în secțiunile dedicate evaluării nevoilor și logicii intervenției. De asemenea, România ar trebui să explice mai bine strategia de sprijinire a fermelor mici, inclusiv de ce nu este utilizată schema de plată pentru micii fermieri (articolul 28 din SPR). Fermele mici nu ar trebui excluse de la nicio intervenție relevantă.
38. Comisia salută gradul de degradare a plăților în cadrul ANC (plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale n.r.), deși plafoanele alese nu sunt favorabile unei orientări semnificative a sprijinului către fermele mici și mijlocii.
41. Legăturile dintre analiza SWOT, nevoile identificate și logica intervenției nu sunt clare. Chiar dacă analiza SWOT recunoaște ca o slăbiciune faptul că fermele mici și mijlocii reprezintă marea majoritate a fermelor din România (aproape 2,5 milioane de ferme dețin până la două hectare fiecare, alte 660.000 de ferme dețin între 2-5 hectare) și că accesul pe piață pentru aceste ferme este foarte dificil sau în unele regiuni nu există, sprijinul pentru investiții prin SO2 (obiectiv specific 2 PNS 2023-2027 - consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității n.r.) pare să fie orientat către marile întreprinderi comerciale (singura excepție fiind intervenția adaptată fermierilor tineri și noilor fermieri). Acest lucru este evident din sumele unității planificate apropiate de plafoanele maxime de ajutor per proiect sprijinit (în unele cazuri ajungând la 2 milioane EUR per proiect). În acest fel, majoritatea instrumentelor de investiții din cadrul SO2 vizează un număr foarte limitat de beneficiari", precizează documentul cu lista de observații la PNS, transmis de Comisia Europeană Ministerului Agriculturii.