PAC ARE PROBLEME DE MEDIU. Politica Agricolă Comună (PAC) va trebui să ţină cont tot mai mult de mediu şi de schimbările climatice. Presiunile în acest sens vin mai ales din partea cetăţenilor UE care nu sunt direct implicaţi în agricultură. 80% dintre aceştia cred că actuala PAC nu răspunde provocărilor legate de mediul înconjurător.
Comisia Europeană (CE) nu va putea să îi ignore pe cei care cred că protecţia mediului şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice ar trebui să fie principalul obiectiv al PAC. Aceştia contribuie la bugetul UE, din care politicile agricole primesc aproape 40%. Pe locul doi ar fi asigurarea de produse alimentare.
96% dintre europeni cred că fermierii ar trebui să aibă o poziţie mai bună în cadrul lanţurilor alimentare, iar PAC ar trebui să găsească soluţii inclusiv împotriva practicilor comerciale neloiale.
Asta reiese din rezultatele consultării publice privind modernizarea şi simplificarea PAC, desfăşurată de Comisia Europeană în perioada 2 februarie - 2 mai 2017.
97% dintre toţi cei care au răspuns sondajului CE sunt de acord că fermierii primesc o parte redusă din preţurile pe care le plătesc consumatorii, iar 88% dintre respondenţi consideră că venitul agricol este în continuare semnificativ mai mic decât venitul mediu la nivelul UE. Asta, în timp ce fermierii din statele membre se confruntă cu cerinţe mai stricte decât cei din afara UE, cred 87% din cei care au răspuns.
Când însă vine vorba de sprijinul direct acordat fermierilor şi de beneficiile pentru mediu generate de agricultură, părerile sunt împărţite între fermieri şi cetăţenii UE care nu lucrează efectiv în sectorul agricol.
Răspunsurile primite de CE privind politicile agricole arată că principalele provocări ale PAC sunt asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri, presiunile asupra mediului şi asupra resurselor naturale, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, precum şi lipsa locurilor de muncă şi a creşterii economice în zonele rurale. Majoritatea celor care au răspuns consideră că PAC rezolvă doar parţial aceste probleme. De notat că cetăţenii UE care nu sunt implicaţi în agricultură au dat mai multe răspunsuri negative.
29% dintre toţi respondenţii cred că principalele obstacole pentru cei care vor să devină fermieri ar fi lipsa terenurilor agricole disponibile şi preţurile mari ale acestora, nivelul scăzut de rentabilitate (23% din răspunsuri), cerinţele administrative (13%) şi imaginea sectorului (12%).
CRITERII PENTRU ACORDAREA SUBVENŢIILOR AGRICOLE
18% din fermierii UE consideră că plata subvenţiilor ar trebui să ţină cont de criterii precum zone cu constrângeri naturale/zone de mare valoare naturală, tineri fermieri (14%), mici producători (11%), beneficii pentru mediu (9%). 14% din fermierii care şi-au exprimat părerea despre viitoarea PAC sunt de acord cu plafonarea plăţilor directe.
În acelaşi timp, cei mai mulţi (19%) dintre cetăţenii UE care NU fac agricultură cred că subvenţiile agricole ar trebui condiţionate de practici ce generează beneficii pentru mediu/climă, iar 17% dintre aceştia sunt de acord ca sprijinul primit de fermieri să fie acordat drept compensaţie pentru activităţi agricole în zone cu constrângeri naturale/zone de mare valoare naturală. Tot 17% sprijină micii producători, însă doar 10% consideră că vârsta ar trebui să fie un criteriu pentru acordarea subvenţiilor, iar 15% sunt de acord cu un sprijin limitat pentru marii beneficiari.
CINE DECIDE VIITORUL PAC?
Comisia Europeană (CE) a primit, în total, 322.912 de contribuţii online din toate statele membre ale Uniunii Europene în cadrul consultării publice privind modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC). Dintre acestea, au fost depuse 1.417 de documente de poziţie.
97% din răspunsuri (312.880) au fost transmise de către persoane fizice, multe în mod colectiv, prin acţiuni coordonate în cadrul societăţii civile.
Din partea organizaţiilor profesionale din agricultură şi silvicultură, industrie alimentară, mediu, dezvoltare rurală, comerţ şi din alte domenii, au fost doar 10.032 răspunsuri (3%).
Mai puţin de jumătate din cei care au răspuns întrebărilor Comisiei privind viitoarea PAC lucrează în agricultură, iar dintre organizaţiile care au participat la consultare (ONG-uri, asociaţii profesionale, autorităţi naţionale şi regionale, organizaţii de cercetare), 61% sunt întreprinderi private şi 77% activează în sectorul agricol.
Aproape 46% din totalul răspunsurilor primite de Comisie legat de reformarea PAC sunt din Germania. Un număr semnificativ de răspunsuri a fost transmis şi din Franţa (12,51% din total), Italia (11,90%), Spania (7,67%), Olanda (2,23%), Belgia (6,44%), Austria (2,21%), Polonia (1,82%), Ungaria (1,15%) şi Cehia (1,04%).
România a transmis 1.859 de răspunsuri, ceea ce reprezintă doar 0,58% din totalul răspunsurilor primite de CE.