Ce vrea să facă Bruxelles cu fermele de vaci din România!

Ministrul agriculturii Petre Daea spune că, spre deosebire de alte state, România nu are atât de multe animale. Așa că ar trebui să primească fonduri mai mari pentru ca fermele să fie modernizate astfel încât să polueze mai puțin.

Potrivit documentului oficial, România, alături de alte 13 țări europene, cum ar fi Danemarca, Spania ori Austria nu a reușit să își îndeplinească angajamentele privind reducerea mai multor poluanți care afectează aerul pe care îl respirăm. Comisarii europeni fac referire în principal la amoniacul provenit din sectorul agricol.

Sunt vizate, în special, fermele de bovine care poluează cel mai mult.

Vacile elimină metan şi amoniac atât prin respirație, cât și prin dejecții, spun experții, citați de Pro TV. Odată eliberat în aer, în combinație cu alte substanțe, pot deveni periculoase pentru oameni. Durează 12 ani până când metanul se transformă în dioxid de carbon și este absorbit de plante. Este un circuit închis, spun experții, astfel concentrațiile de metan eliberate de animele în aer pot fi ținute în frâu dacă efectivele rămân constante.

Aflat la Bruxelles, ministrul agriculturii Petre Daea îi apără pe fermierii români. De altfel, majoritatea miniştrilor din ţările europene spun că doar fermele mari ar trebui să ia măsuri, pentru că acestea poluează.

"Așa cum reiese și din documentul de lucru al Președinției, cu toții suntem de acord, de principiu, că sectorul agricol ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea emisiilor, dar conceperea unei asemenea contribuții trebuie atent calibrată pentru a nu afecta grav sectorul agro-alimentar și crescătorii de animale, în special.

De aceea îmi permit să fac câteva precizări din punct de vedere organizatoric:
• orice decizie pentru aspectele agricole din Directiva emisiilor industriale (IED) trebuie luată împreună cu miniștrii agriculturii;
• alocarea de timp suficient dezbaterilor pentru a facilita identificarea de soluții și în acest context, aș avea observații privind dezideratul Președinției de a realiza abordarea generală în martie. Nu credem că este fezabil.
Din punct de vedere al abordării, ne aliniem următoarelor solicitări:
• o abordare proporțională, raportată la necesitatea asigurării securității alimentare la nivel al UE și global;
• menținerea competitivității fermelor într-o abordare diferențiată a impactului diferitelor tipuri de producție;
• evitarea escaladării poverilor administrative și economice asupra fermierilor a căror rentabilitate economică este deja agravată de provocările actuale;
• un interval de timp suficient pentru implementare, având în vedere investițiile fermierilor pe termen lung

Cu privire la prag, România nu susține scăderea pragului la 150 UVM și nici sfera de aplicare în care să fie incluse și bovinele," a spus ministrul agriculturii, în intervenția sa. 

”România are, în total, a cincea cea mai mare populație de vaci, porci, oi și capre din Uniunea Europeană, cu aproape 20 de milioane de capete. Totuși, potrivit datelor, de 20 de ani încoace efectivele sunt în scădere”, a adăugat Petre Daea. 

Ce înseamnă pragul de 150 UVM? Comisia Europeană cere dotarea fermelor cu echipamente care să limiteze emisiile periculoase sau mărirea spaţiului pentru animale la fermele care dețin peste 150 capete bovine. Astfel de echipamente, prin care din bălegar se produce gaz metan, sunt foarte costisitoare, iar în România sunt puține ferme mari de bovine care au investit în așa ceva.