Botănoiu (AFR): Subvențiile distribuite în special către fermele familiale mici şi mijlocii şi tinerii fermieri!

Din alocarea totală, pentru Planul Naţional Strategic în perioada 2023-2027 rămâne strict suma de 15,9 miliarde euro, a declarat Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România (AFR).

Astfel, începând din ianuarie 2023 urmează să fie puse în aplicare obiective mai ambiţioase în materie de mediu şi climă, aliniate la obiectivele Pactului Verde European - "Green Deal", respectiv un set de iniţiative şi politici prin care Comisia Europeană şi-a propus să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei şi poluării, până în 2050.

"Se spune că banii europeni vor fi distribuiţi 'mai echitabil', în special către fermele familiale mici şi mijlocii şi către tinerii fermieri. Acest lucru le va permite să ţină seama de condiţiile locale şi să se concentreze asupra performanţei, spun reprezentanţii Comisiei Europene. Fiecare stat membru UE, inclusiv România, va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune (PAC) pe următorii 5 ani. Fermierii şi alţi beneficiari de fonduri europene, prin noua Politică Agricolă Comună (PAC), vor trebui să respecte o serie întreagă de cerinţe minime 'mai ambiţioase', pentru a primi sprijin, respectiv condiţii sociale şi ecologice la fondurile europene. Statele membre trebuie să aloce programelor ecologice cel puţin 25% din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit, ceea ce corespunde unui total de 48 de miliarde euro din bugetul plăţilor directe. Cel puţin 35% din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei şi bunăstării animalelor", a explicat Daniel Botănoiu, pentru Agerpres. 

În ceea ce priveşte flexibilitatea în acordarea fondurilor UE, noua PAC va introduce un nou mod de lucru, în cadrul căruia fiecare stat membru va elabora un Plan strategic naţional care să descrie modul în care vor fi îndeplinite obiectivele acestei politici, precum şi obiectivele Pactului Verde, astfel cum sunt descrise în strategia "De la fermă la consumator" şi în strategia din domeniul biodiversităţii.

Potrivit sursei citate, noua PAC se va axa pe performanţă şi pe norme mai simple la nivelul UE, iar un raport anual privind performanţa urmează să fie prezentat Comisiei de către statele membre începând cu 2024, însoţit de o reuniune anuală de evaluare.

 "Noua PAC menţine o orientare generală către piaţă, fermele din UE funcţionând în conformitate cu semnalele pieţei, profitând în acelaşi timp de oportunităţile din afara UE care decurg din comerţ. Va fi introdusă o nouă rezervă pentru agricultură, în vederea finanţării măsurilor de piaţă în cazul unor crize, cu un buget anual de minimum 450 de milioane de euro", a adăugat el.

În ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic (PNS) al României, Botănoiu afirmă că acesta arată bine "pe hârtie", are numeroase comunicări cu beneficiarii, dar trebuie urmărit cum va fi finalizat "în practică". "Acolo se vede gradul de realizare, după gradul de mulţumire al celor din sectorul agroalimentar românesc", susţine preşedintele AFR.

Astfel, pentru noul PNS, una dintre principalele modificări ale fişei de intervenţie vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai uşor materia primă în procesare. Principala modificare a intervenţiei vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro.

De asemenea, sunt avute în vedere investiţiile în procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare şi produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene; condiţionarea, procesarea şi marketingul produselor agricole şi pomicole în afara exploataţiei prin intermediul formelor asociative; creşterea eficienţei energetice pentru unităţile de procesare existente.

"Consultarea online a oferit tuturor partenerilor posibilitatea de a contribui cu propria experienţă la îmbunătăţirea sectorului, la elaborarea unui PNS care să ofere instrumentele necesare valorificării şi integrării producţiei, precum şi asigurării unui flux continuu de aprovizionare a pieţei cu produse la standarde adecvate", a adăugat şeful AFR.

În opinia sa, România va avea valabil PNS-ul începând cu data de 1 ianuarie 2023, chiar dacă Comisia Europeană a anunţat că până la 5 ianuarie 2022, nouă state membre, printre care şi România, nu au trimis planurile naţionale.

"Planul Naţional Strategic permite producătorilor români să aibă acces la banii europeni în perioada 2021-2027. Comisia Europeană a confirmat că nouă state membre, printre care şi România, nu au trimis, până la 5 ianuarie 2022, planurile naţionale. Aceste documente, care detaliază felul în care fiecare ţară va utiliza fondurile din Politica Agricolă Comună, trebuie să fie trimise Comisiei, apoi negociate şi aprobate până la finalul anului 2022 pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Consider, cunoscând capacitatea de lucru a noului ministru, că acest termen poate fi respectat şi că Romania va avea valabil PNS-ul începând cu data de 1 ianuarie 2023", susţine acesta.

El a explicat că s-au întârziat foarte mult negocierile pe Regulamente la nivelul instituţiilor europene, pentru că din Parlamentul European au venit foarte multe lucruri legate de ambiţiile de mediu şi climă. De aceea, negocierile au fost "foarte dure şi au întârziat".

"Acest lucru a făcut ca regulamentele de bază să fie gata la data de 10 decembrie 2021, iar de aici trebuiau să fie scrise Regulamentele secundare, pe baza cărora se defineşte noul PNS. În paralel, România trebuia să elaboreze Programul Naţional Strategic. Dar cum capacitatea de administrare şi de dialog a fostului ministru a fost aproape de 7%, ne aflăm unde ne aflăm", a punctat Botănoiu.