DESPRE BIOTEHNOLOGII SE POATE DISCUTA ŞI ALTFEL DECÂT CA DESPRE BAU-BAU! Ceea ce se întâmplă pe bătrânul continent (iar bătrâna Europă nu poate fi o scuză pentru conservatorism!) - din punct de vedere al folosirii ingineriilor genetice în agricultură - seamănă cumva cu puritanismul american de faţadă. Pe de o parte, ne opunem cultivării plantelor modificate genetic, dar nu avem nimic împotrivă să le folosim pentru nevoile curente.
Cam aşa procedau şi puritanii cu femeile de moravuri uşoare, le condamnau ziua şi le frecventau noaptea! De altfel, aproape peste tot se practică acest dublu standard, să-i spunem, politic. La noi, chiar la cel mai înalt nivel. Nu pot uita cum un premier român era de acord cu investiţiile de la Roşia Montană, dar ca deputat a votat împotriva proiectului. Am tot auzit poziţii dintr-acestea absolut aberante, practic de dedublare personală în funcţie de locul, costumul sau mai ştiu eu ce alt „acaret” le-ar oferi un motiv de rotire ideatică inversă. Nici măcar actorii nu pot juca astfel, deoarece au anumite înclinaţii spre comedie sau spre tragic.
Dar să trecem la biotehnologie, care este unul dintre răspunsurile oferite de natură, cu ajutorul omului, pentru amânarea destabilizării grave a echilibrului ecosistemului planetar. O soluţie pentru limitarea din ce în ce mai drastică a folosirii pesticidelor, cu urmări de neînchipuit în adaptarea speciilor de dăunători la aceste substanţe.
Natura are regulile ei, una dintre acestea fiind evoluţia continuă a ecosistemelor. Altfel, lumea actuală ar fi trebuit să dispară demult, precum dinozaurii. Adaptarea la mediul schimbat este poate cel mai mare atu al omului, datorită căruia umanitatea a putut să ajungă în vârful piramidei evolutive. Dar asta nu ne garantează că vom rămâne acolo, deoarece o altă importantă regulă a naturii este cea a reducerii drastice a numărului de indivizi dintr-o specie atunci când echilibrul major al unui ecosistem este profund dereglat. Nevoia de hrană pentru specia umană, care numeric se află într-o creştere geometrică, s-ar putea să depăşească - mult mai rapid decât ne-am aştepta - limita confortului. Iar foametea este principalul resort pentru declanşarea de conflagraţii. Atât pentru luarea în stăpânire a resurselor de către cei mai puternici, dar şi cu scopul reducerii populaţiilor care concurează pentru a-şi asigura supravieţuirea. Deci, singura garanţie pentru o pace durabilă este asigurarea acestor resurse care să satisfacă nevoile primare ale fiinţei umane. O fiinţă umană care a alunecat, cu prea mare viteză, într-o spirală a consumului deşănţat, consum care alimentează idiot tocmai „uraganul” distrugerii.
Nu vreau să neliniştesc pe nimeni, dar dacă nu vom înţelege rostul evoluţiei continue, vom fi daţi la o parte de roata istoriei planetare. Aşa că România poate deveni, şi deja devine, o sursă de resurse alimentare pentru oamenii din alte zone geografice, unde necesarul nu poate fi asigurat natural. Dacă aceste zone erau până acum o jumătate de veac lipsite total de efervescenţa consumului haotic, economia consumistă a pătruns aproape peste tot, într-o foame de căutare de alte resorturi care să menţină actualul sistem de producţie. Un sistem care se îndreaptă RAPID spre COLAPS!
Biotehnologiile sunt în măsură să ofere omenirii un răgaz pentru o schimbare de paradigmă economică, iar cei care nu înţeleg acest rost, vor avea cel mai mult de suferit. Iar privirea biotehnologiilor ca pe ceva dăunător este cea mai naivă abordare din perspectiva progresului universal actual, progres asigurat de tot felul de astfel de tehnologii care erau privite pe atunci ca declanşatoare ale iadului pe Pământ.