Pe lista produselor protejate la nivel european cu denumire de origine protejată, DOP, sau indicație geografică protejată, IGP, ar putea figura și hreanul. Croația a depus cerere pentru includerea hreanului pe lista produselor protejate la nivel european.
Până acum, pe lista produselor DOP sau IGP, înregistrate și protejate la nivel european, sunt incluse în general produse procesate, despre o rădăcinoasă sau o plantă în stare proaspătă nu s-a mai auzit să fie protejată.
Croația descrie amănunțit în cererea publicată astăzi, 7 decembrie 2023, de Jurnalul UE cum arată hreanul și la ce este bun.
"Cererea de înregistrare a denumirii de produs „Ludbreški hren” se bazează pe tradiția de producție și pe reputația produsului.
Denumirea „Ludbreški hren” se referă la rădăcina crudă, adică neprelucrată, a soiului de hrean cu aceeași denumire. Rădăcina introdusă pe piață are o lungime de până la 50 cm și cântărește până la 700 de grame.
„Ludbreški hren” este rădăcina unei legume derivate din planta de hrean sălbatic (Armoracia rusticana P. Gaertn., B. Mey. & Schreb.) care crește exclusiv în aria geografică delimitată ca specie indigenă și ca soi de conservare eponim. Este o plantă puternică și robustă, a cărei tulpină are frunze mari și verticale, care pot ajunge la o înălțime de până la 150 cm.
Rădăcina de „Ludbreški hren” reprezintă partea subterană a rădăcinii plantei și este adesea ramificată, cilindrică, îngroșată și cărnoasă. Rădăcina are o formă ușor conică și o secțiune transversală rotundă. Suprafața rădăcinii este netedă spre ușor aspră, iar culoarea sa este alb-gălbui la exterior și alb spre alb-murdar în interior.
Produsul „Ludbreški hren” are următoarele caracteristici organoleptice: gust iute, picant și revigorant. „Ludbreški hren” se consumă ca produs proaspăt, în principal ca garnitură și condiment.
Cultivarea hreanului „Ludbreški hren” necesită un efort uman considerabil la rafinarea butașilor destinați plantării, tăierea lăstarilor gemeni în timpul vegetației și extragerea și rafinarea rădăcinii pentru piață. Pentru a produce o rădăcină de „Ludbreški hren” dezvoltată bine și uniform, cilindrică și cărnoasă, cu o formă ușor conică și o secțiune transversală rotundă, producătorii dezrădăcinează planta odată ce frunzele au atins aproximativ 20 cm. În timpul acestui proces, lăstarii secundari în exces se îndepărtează de pe capul rădăcinii, lăsându-se doar rădăcina cea mai dezvoltată, care este împinsă înapoi în sol. Îndepărtarea rădăcinii secundare și mușuroitul ar trebui planificate și efectuate atunci când este înnorat, fără vânt, de preferință înainte de ploaie, pentru a se reduce stresul suferit de plantă.
O caracteristică specifică a tehnicii de producție este procesul de recoltare treptat, din octombrie și pe tot parcursul iernii, în timp ce rădăcina se află în pământ. De asemenea, hreanul este extras manual sau cu ajutorul unor dispozitive speciale pentru extragerea rădăcinilor de la o adâncime mai mare, extragerea de la adâncime fiind esențială pentru a nu se deteriora rădăcina de 1 an, care va servi drept material de plantare în anul următor.
Datorită acestor condiții climatice și caracteristici pedologice, precum și datorită metodelor specifice și cunoștințelor dobândite cu privire la cultivarea hreanului, „Ludbreški hren” se produce de mulți ani și și-a câștigat reputația de produs original și tradițional prețuit, obținut din soiul de conservare cu același nume.
„Ludbreški hren” este un produs obținut din soiul de hrean de conservare cu același nume. Caracteristicile sale, cum ar fi gustul iute, picant și revigorant pronunțat din punct de vedere senzorial, sunt rezultatul interacțiunii dintre mediu (climă, relief, amplasare) și metoda de producție și tehnica de cultivare tradiționale. Soiurile de conservare sunt soiuri care provin din surse genetice vegetale autohtone, care nu au fost create ca urmare a ameliorării sistematice a plantelor și care sunt conservate și înmulțite în Croația. Hibridizarea spontană, selecția naturală sub influența mediului și selectarea atentă de către cultivatori de-a lungul mai multor ani au creat, în mai multe regiuni croate, numeroase populații ecologice valoroase de legume cu diferite caracteristici.
Planta „Ludbreški hren” cunoaște cea mai intensă dezvoltare la temperaturi de 17-20 °C. De asemenea, ea este rezistentă la temperaturile scăzute, putând supraviețui, în timpul iernii, unor temperaturi de până la -45 °C când se află în repaus.
Rădăcina de „Ludbreški hren” este partea subterană a rădăcinii plantei și are o formă ușor de recunoscut și regulată, ușor conică, și o secțiune transversală rotundă. Ea se caracterizează printr-un gust iute, picant și revigorant.
Produsul „Ludbreški hren” se comercializează pe o perioadă îndelungată, de la Crăciun până la Paște (ziarul Ludbreške novine, 2007, p. 4). Faptul că produsul „Ludbreški hren” în stare proaspătă se poate vinde pe parcursul acestei perioade îndelungate – chiar în lunile de iarnă – se datorează, cel mai sigur, faptului că este ținut afară, în aer liber, și este recoltat/extras treptat, de obicei de la sfârșitul lunii octombrie și pe tot parcursul iernii, în timp ce rădăcina este în repaus."
Cererea de înregistrare are termen trei luni până la aprobarea sau respingerea de către Parlamentul European și Consiliul UE.