Întrebarea i-a fost adresată vicepremierului Dan Barna în contextul pierderii sumelor pentru irigații în negocierea cu Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Vicepremierul Dan Barna a răspuns că "nu este vorba de demisii".
"S-au discutat propuneri şi variante de intervenţie în cadrul acestui program. În zona de agricultură avem partea aceasta de program legată de managementul apei. (...) În rest, lucrurile, aşa cum au rezultat, vin din negocieri foarte specifice. Nu este vorba de demisii, este rezultatul unei negocieri. La nivel european s-a spus foarte clar: zona aceasta de irigaţii, aşa cum o vede România, cu canale deschise, în care se pierde foarte multă apă (...) nu poate fi acceptată. Dacă vom fi capabili în anii următori să dezvoltăm alte tipuri intervenţii pe zona de irigaţii, evident că sunt resurse şi fonduri de coeziune şi în fondurile care vin pe Politica agricolă comună. (...) Se vor găsi soluţii de finanţare a unor proiecte mai moderne şi mai adaptate actualelor tehnologii pentru zona de agricultură din celelalte fonduri europene de care România beneficiază în perioada următoare şi ca urmare a votului de azi din Parlament. Faptul că nu se regăseşte în PNRR această componentă, nu înseamnă că România a renunţat la zona de irigaţii", a detaliat liderul USR PLUS.
El a adăugat că "tocmai există o alocare importantă, sunt 300 de milioane. (...) Sumele acelea foarte mari despre care s-a discutat iniţial erau în perspectiva unei anvelope de 40 de miliarde gândită doar ca primă propunere de negociere cu Comisia Europeană, pentru a vedea care proiecte sunt susţinute şi care proiecte nu îndeplinesc acea cerinţă foarte importantă la nivelul Uniunii Europene de a nu afecta semnificativ mediul. Este una dintre condiţiile care trebuie să se aplice oricăror proiecte pe care UE doreşte şi acceptă să le finanţeze şi, din această perspectivă, într-adevăr, proiectele de irigaţie care au fost propuse erau uzate moral, nu mai erau de actualitate în niciun stat european. (...) În cadrul PNRR-ului sunt eligibile doar proiecte care pot fi finalizate până în 2026. În momentul în care în faza de negocieri tu nu ai nici măcar un studiu de fezabilitate, adică n-ai nicio soluţie tehnică, evident că ele nu se pot regăsi în cuprinsul programului, pentru că doar pregătirea proiectului ar mai lua un an sau doi", a explicat Barna, la Palatul Parlamentului.
La nivelul Comisiei Europene nu s-a acceptat finanțarea pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Oficialii europeni consideră că planul prezentat la Bruxelles nu respectă condițiile de mediu. Finanțarea cu peste 3 miliarde de euro a proiectelor României pentru irigații a rămas doar un vis.
Unul dintre vinovați, a susținut în media conducerea PNL, ar fi ministrul agriculturii, Adrian Oros, care nu ar fi făcut bine planul și nu s-ar fi pregătit pentru negocierile cu Comisia Europeană.