APIA: Dureros pentru truditorii pământului să vadă că prosperă mafia piețelor!

"Ceva obișnuit, dar anormal vizavi de potențialul agricol al țării, în ultimii 15-20 de ani, odată sezonul încheiat, consumatorii resimt acut lipsa legumelor autohtone de pe piață. După octombrie, acolo unde se mai găsesc roșii, ardei, vinete ori alte legume proaspete românești, cam singurele rămase cu „gust și miros”, prețurile sunt prohibitive pentru cei mai mulți dintre aceia care și le-ar dori pe masă.

Tentative de a remedia această situație au fost: suntem în al cincilea an în care Ministerul Agriculturii a derulat un program dedicat - la început pentru stimularea cultivării tomatelor, din acest an pentru susținerea cultivării unei palete mai largi de legume în arii protejate. Comparând, cel puțin la nivelul Județului Dâmbovița, numărul legumicultorilor care au accesat programul a scăzut de două ori și jumătate, ceea ce înseamnă, evident, și o scădere proporțională a cantității de legume proaspete ajunse în piețe în extrasezon.

Concret, de la 67 de producători, câți s-au înscris în program în 2017, s-a ajuns la 270 de solicitări de sprijin în 2018, crescând spectaculos în 2019 la 456 de cereri. În anul 2020, doar 41 de producători au mai depus cereri de sprijin în program, iar anul acesta au fost înregistrate 191 de solicitări de accesare a sprijinului financiar în cadrul programului de susținere a producției de legume în spații protejate.

Pentru a înțelege de ce sute de producători au renunțat la accesarea schemei de ajutor de minimis, am mers după informații direct „la sursă”, la Băleni, unul dintre cele mai cunoscute bazine legumicole din Muntenia, de unde sunt livrate anual mii de tone de tomate, morcovi, ardei, vinete, țelină, păstârnac, ceapă de apă, verdețuri și alte produse apreciate pe piețele din București, Brașov, Pitești, ori atunci când ajung în supermarketuri.

Cum era firesc, am început documentarea la primărie, unde am stat de vorbă cu dl. Florea Mușat, medic veterinar de profesie, aflat la al cincilea mandat (de primar n.r.) în fruntea administrației publice locale.

Cunoaște foarte bine problemele cu care harnicii legumicultori se confruntă în fiecare an, dar care se încăpățânează să trăiască din munca pământului.

„Programul pentru cultivatorii de tomate a fost unul bine venit. A mers bine câțiva ani, trei ani cred, după aceea a fost modificat, motivele nu le cunosc dar numărul beneficiarilor a scăzut foarte mult. După cum o să observați și în teren, la 600 de hectare de solarii, în care se cultivă cu predilecție-un procent de 70%- tomate, era un sprijin pentru producători, să iasă cu produsele mai devreme pe piață, cazul acelora care optau pentru prima etapă, ori să livreze marfă până spre luna decembrie, în etapa a doua. Sper că guvernul nou învestit se va apleca și asupra acestei probleme, pentru care locuitorii Comunei Băleni așteaptă un semnal privind reluarea acestui program cât mai aproape de forma inițială.”

Ne-a mai spus primarul Florea Mușat că, numai din cele 600 de hectare de culturi protejate, estimează producția de legume la cel puțin 1800-2000 de tone, iar la culturile în câmp e vorba cel puțin de 4-5000 de tone de legume care ajung atât în piețe cât și în supermarketuri, pentru că funcționează aici și două depozite de sortare și ambalare a legumelor, care zilnic livrează zeci de tone lanțurilor de magazine.

După acest prim dialog, în mod firesc, am continuat discuțiile pe subiect cu mai mulți legumicultori care au accesat programul și care sunt cei mai în măsură să vorbească despre părțile bune dar și provocările din ultima perioadă de implementare. Ne-a însoțit și ne-a fost de un real folos administratorul public Cristian Vălu, care cunoaște la fel de bine păsurile legumicultorilor. Ca o primă constatare, oamenii sunt destul de circumspecți și ezită să vorbească în prezența străinilor. Au refuzat să își dea numele, cei mai mulți nu au vrut să audă de fotografii dar, după un început mai greoi, discuțiile au prins cursivitate.

Primul interlocutor a accesat programul pentru tomate chiar din primul an de implementare, în 2017. Ne-a spus că a fost binevenit sprijinul, pe atunci în valoare de 3000 de euro, programul fiind structurat pe două etape, de primăvară și de toamnă.

„Am făcut solicitare pentru etapa de toamnă. A fost bine pentru că perioada de livrare începea mai devreme, pe 23 octombrie și erau și bani mai mulți
(echivalentul a 3000 euro pentru o suprafață de minim 1000 mp de cultură în arie protejată n.r.). Și ne-au ajutat banii aceia. Am ieșit și noi mai bine în primăvară.”

Al doilea legumicultor cu care am stat de vorbă a beneficiat de ajutorul de minimis trei ani la rând dar în 2021 cererea i-a fost respinsă pe motiv că nu ar fi atins nivelul minim al producției. Omul era foarte supărat: „Unul dintre evaluatori a spus că fac producție, celălalt că nu! Eu făceam mai mult de trei tone. Mai aveam și în altă parte solarii, că am în total 3000 de metri pătrați, și mă compensam, nu era o problemă! Eu cred că trebuie revenit și refăcut programul cât mai aproape de forma inițială și asta așteaptă toți oamenii! Să fie aceleași condiții, pentru că tot ne chinuim, tot cultivăm și roșiile cresc sănătoase și mult mai bune de consum.”

Odată „spartă gheața”, dialogul curge și abordăm și problema costurilor pe care le presupune cultura legumelor în spații protejate. Aici trebuie spus că legumicultorii din Băleni au evoluat mult: sunt ani buni de când folosesc semințe de calitate iar răsadurile sunt produse la scară mare chiar în comună, la „incubator”. Se irigă la picătură, sunt folosite tehnici dintre cele mai moderne, ca îngrășământ gunoi de grajd și cât mai puține insecticide. Chiar dacă nu sunt certificați ca atare, mulți se mândresc cu produse bio și ne-am convins de asta gustând din ardeii și roșiile pe care încă le-am găsit în cantități apreciabile în solarii la data documentării. Produse care nu au ajuns însă pe piață pentru că, în absența sprijinului de la stat, valorificarea lor ar fi fost nerentabilă.

Greu de crezut dar, în timp ce ardeiul gras, ardeiul capia sau tomatele din importuri se vindeau cu 7-8 lei kilogramul în supermarket, un fermier din Băleni nu primea mai mult de 1-1,5 lei pe kilogram în piața de gross. Socotind transportul și mâna de lucru tot mai scumpă, cheltuielile ar fi egalat și chiar depășit încasările. Prin urmare, din rațiuni strict economice, producătorii au renunțat să culeagă integral recolta. Dureros pentru acești truditori ai pământului, păgubos și pentru consumatorii care aproape că nu mai știu gustul legumelor autohtone. Și asta se întâmplă mai în fiecare an, în care prosperă doar acele grupări generic numite „mafia piețelor.”

Am aflat toate acestea de la doi frați, încă tineri dar foarte pricepuți, care lucrează împreună peste 5000 de metri pătrați de solarii. Au investit serios în fiecare an, de la asigurarea sursei de apă, la amenajarea și extinderea solariilor. Anul acesta nu au accesat programul pentru că, ne-au spus cu sinceritate, s-au temut! Au avut probleme cu vânzarea și anul trecut, an în care pandemia a impus numeroase restricții, iar anul acesta n-au vrut să riște, mai ales că programul a fost lansat târziu, în ultima decadă a lunii iunie și perioada de înscriere a fost destul de scurtă, respectiv până pe 20 iulie. A fost, într-adevăr, o extindere a programului, de natură să stimuleze și culturile de ardei, vinete și castraveți în spații protejate dar valoarea sprijinului a fost considerabil redusă, la 2000 de euro (cu un bonus de 210 euro) dar pentru livrarea unei cantități mai mari, în cazul tomatelor de trei tone/1000 mp de solarii. Au mai reclamat reducerea și „mutarea” perioadei de livrare cu trei săptămâni mai în iarnă.

Producătorii n-au înțeles prea bine noile condiții și din acest motiv le-a fost teamă să se mai înscrie. Cum am arătat anterior, în solarii legumele pot fi obținute și în noiembrie dar costurile sunt mai ridicate, plus, reamintim, concurența neloială, păguboasă și pentru legumicultori și pentru consumatori.

În concluzie, pentru a avea pe piață o perioadă cât mai mare din an legume românești, este esențial ca Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate să fie continuat și îmbunătățit.

Este necesară simplificarea clauzelor, dar și intensificarea măsurilor de informare, complementară clarificării și corectării celor mai mici detalii. Pentru că, spre exemplu, este anormal ca un producător cu 2000 mp de solarii în sole diferite să nu fie acceptat în program pentru că are „numai” 900 de
metri pătrați la un loc și restul peste drum!

Apoi, relansarea programului trebuie făcută cât mai devreme, pentru ca legumicultorii să se poată pregăti din timp. Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de scumpirile din acest an, care s-au manifestat în toate domeniile. Dacă înființarea și întreținerea culturilor în solarii a costat, potrivit interlocutorilor noștri, până la 15 lei/metru pătrat, anul viitor costurile de producție vor fi cel puțin cu 30% mai ridicate: furnizorii au anunțat deja că scumpesc semințele, folia, rolele cu furtun pentru irigat, insecticidele, s-au scumpit motorina și energia electrică.

Prin urmare, acești oameni harnici și pricepuți trebuie încurajați și asigurați că munca lor nu va fi în zadar, că statul, prin Ministerul Agriculturii, le va fi alături, că îi va susține cu un program fezabil și predictibil."
(Oana NĂSTASE – Consilier APIA Centrul Județean DÂMBOVIŢA)