Anunț pentru gospodari, mici fermieri!

"Cartoful este o cultură susceptibilă a fi infectată de numeroase organisme de carantină ceea ce impune luarea unor măsuri de monitorizare fitosanitară intense. Organismele de carantină care fac obiectul unei monitorizări specifice sunt:

 Virusuri:
 Stolburul - Patato stolbur mycoplasm;
 Patato spindl tuber viroid;
 Ciuperci
 Râia neagră – Synchytrium endobioticum
 Nematozi:
 Globodera spp.;
 Meloidogyne spp.;
 Ditylenchus spp.
 Insecte:
 Epitrix spp.
 Molia cartofului din Guatemala – Scrobipalpopsis solanivora.

În urmă cu câţiva ani, în judeţul SV au apărut 2 organisme dăunătoare cartofului care nu au, deocamdată, remediu. 2 bacterii: putregaiul inelar (Clavibacter) şi putregaiul brun (Ralstonia).

Cele două bacterii nu sunt periculoase pentru om, dar duc la scăderea producţiei, cartoful nu se mai poate păstra şi nu se dezvoltă cum trebuie.

Ralstonia solanacearum- putregaiul brun -

Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun al cartofului) este organism de carantina deosebit de periculos pentru cultura cartofului. Ralstonia este o bacterie periculoasă care se poate transmite atât prin apa utilizată la irigaţii, dar şi prin alte plante-gazdă, în special varză, conopidă, ardei, tomate. În perioada de carantină nu se cultivă aceste plante. Nu există tratamente, iar dacă apare bacteria în vegetaţie trebuie distrusă cultura respectivă.
Problema este însă că aceste bacterii pot ajunge foarte uşor de pe roţile tractorului sau de pe utilaje de pe o parcelă pe alta.
Mod de atac

• Pe plante – frunzele se ofilesc si in final se usuca

• Pe tuberculi - simptomele pot fi sau nu vizibile, in functie de stadiul de evolutie al bolii. Simptomele pe tuberculi pot fi confundate cu cele produse de bacteria Clavibacter michiganensis spp. sepedonicus (Putregaiul inelar al cartofului). La sectionarea tuberculilor infectati se poate observa un inel vascular de culoare maronie-negricioasa, iar in cateva minute dupa sectionare apare un exudat cremos pe inelul vascular.

Metode de identificare şi confirmare

* Acest organism de carantină poate fi depistat în laborator, prin teste de imunofluorescenţă, care obligatoriu se completează cu teste de patogenitate realizate prin inocularea pe plante test de vinete in urma carora se poate infirma sau confirma prezenţă bacteriei. Nu se cunoaste o metoda
chimica de combatere. In cazul confirmarii prezentei organismului daunator se aplica urmatoarele masuri:
Metodele de eliminare a tuberculilor contaminati sunt: incinerare; - Livrarea directă şi imediată a tuberculilor de cartofi la o fabrică de industrializare a tuberculilor, care dispune de facilităţi de eliminare a deşeurilor, autorizate oficial şi care au un sistem de dezinfectare a spaţiilor de depozitare şi vehiculelor care părăsesc fabrica.
Dacă putregaiul brun, apărut la noi în judeţ într-o singură fermă în urmă cu câţiva ani, a fost ţinut sub control şi apoi distrus cu metode de carantină fitosanitară, putregaiul inelar – CLAVIBACTER are în judeţul SV o arie tot mai mare de răspândire după apariţia lui în anul 2005.
Putregaiul inelar al tuberculilor - Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus Această boală descrisă în 1914 este semnalată în toate ţările mari cultivatoare de cartof, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Rusia, iar pentru România este considerată boală de carantină.

În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul ţesuturilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului cu vase conducătoare apar caverne în care ţesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacaţi, prin presare elimină din aceste caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roşiatice, iar învelişul are crăpături neregulate, stelate. Bacteria Clavibacter nu formează spori şi nu rezistă la temperaturi ridicate. Temperatura optimă pentru dezvoltare şi înmulţire este de 18-29°C + o umiditate atmosferică de peste 50%. Simptomele pot fi observate destul de rar. Adesea acestea pot fi mascate de simptomele altor boli, de vătămări mecanice, îmbătrânire sau să fie confundate cu acestea. Aşadar, în momentul inspecţiei pe teren simptomele putregaiului inelar al cartofului pot trece cu uşurinţă neobservate. Până în prezent nu există date certe care să certifice diseminarea de la o plantă la alta prin sol. Clavibacter poate supravieţui aproximativ 10 zile pe suprafaţa apelor. Poate persista perioade lungi de timp (peste 2 ani) pe suprafaţa diferitelor materiale, inclusiv pe fier, lemn, cauciuc, plastic. Condiţii prielnice în Romania - temperaturile scăzute sunt favorabile supravieţuirii bacteriei, temperaturile ridicate stimulează dezvoltarea bolii. În general, concentraţiile mari în fosfor şi mai ales în nitraţi din sol duc la scăderea rezistenţei plantelor făcându-le susceptibile la infecţia cu putregai inelar. Pierderile de producţie în câmp nu depăşesc 20%, dar în timpul depozitării ajung la 60 - 100 %.

Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi, iar atacul este amplificat dacă se practică secţionarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin tulpinile subterane. Maşinile de plantat folosite în terenuri unde s-a manifestat boala sunt o sursă importantă de infecţie. Testele experimentale au dovedit că şi gândacul din Colorado sau păduchele de frunză pot să transmită bacteria. Pentru a preveni apariţia de noi focare de Rastolnia şi Clavibacter, este necesar ca fiecare cultivator de cartof să conştientizeze importanţa capitală a respectării măsurilor ce se iau în caz de apariţie a unui focar.

Aceste măsuri sunt: incinerarea tuberculilor sau îngroparea adâncă a tuberculilor în zone fără risc de contaminare a pânzei freatice sau livrarea directă la o fabrică de industrializare a tuberculilor. Materialele care au ajuns în contact cu tuberculii infectaţi (pungi, saci, ambalaje, pământ, etc.) se incinerează sau după caz se îngroapă adânc şi se acoperă imediat de un rambleu fără risc de contaminare. Apa reziduală trebuie filtrată, sedimentată pentru îndepărtarea particulelor solide. Apoi trebuie să fie complet încălzită la o temperatura de 60 grade C timp de cel puţin 30 minute înainte de a fi eliminată. Toate resturile de plante gazdă îndepărtate, cum ar fi tulpina și resturi de tuberculi trebuiesc distruse. Depozitul, utilajele, ambalajele, instalaţiile şi vehiculele declarate contaminate şi orice utilaj, vehicul, container, ambalaj care au venit în contact cu tuberculii de cartof de sămânţă contaminaţi, vor fi curăţate şi dezinfectate cu hipoclorit de sodiu, concentraţie 1 %; ambalajele (sacii) vor fi incinerate odată cu tuberculii de cartof.
• Toate aceste metode prezentate trebuie să garanteze că nu mai există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător.

Reguli stricte după depistarea bacteriei şi carantinarea parcelei.
• La Clavibacter carantina este între 3 şi 4 ani, iar la Ralstonia între 4 şi 5 ani. Nu se cultivă în această perioadă cartofi, terenul putând fi folosit pentru cultivarea de cereale. Pe durata de minim 3 ani care urmează anului contaminării cu Clavibacter şi 4 ani în cazul apariţiei Ralstoniei: se iau măsuri de
eliminare a plantelor de cartof spontane şi celelalte plante gazdă spontane ale organismului; - nu se plantează nici un tubercul şi nici o cultură pentru care există un risc identificabil de supravieţuire sau de răspândire a organismului dăunător; Apoi, în primul sezon de cultivare a cartofilor care urmează după perioada specificată, cu condiţia ca terenul să fie găsit liber de plante spontane de cartof, va fi autorizată numai producţia de cartofi de consum, iar tuberculii recoltaţi trebuie să fie testaţi. Putregaiul inelar Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus nu trebuie privit ca o sperietoare de către producătorii de cartof, din contra, respectarea principiilor tehnologice şi aplicarea măsurilor recomandate sunt secretul unei reuşite în cultivarea rentabilă a cartofului.
 Având în vedere că: numărul focarelor de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum a crescut de la un an la altul, și cultura cartofului este în pericol, conform prevederilor de la art 12, alin. (1) și (2) din OM nr. 912/ 2004 cu modificarile si completarile ulterioare și
art. 18 alin. (1) din OM nr. 586/2007, se impune aplicarea unor măsuri suplimentare mai riguroase pentru prevenirea răspândirii și controlul acestor organisme dăunătoare în scopul eradicării.

Autoritatea Naţională Fitosanitară elaborează anual un program de monitorizare fitosanitară a culturii cartofului. Iată că în cazul Clavibacterului nu reuşim să-l ţinem sub control şi de aici dorinţa noastră de a vă informa pe dvs. producătorii despre pericolul reprezentat de această boală, dar şi despre regulile pe care trebuie să le urmaţi pentru prevenirea şi eradicarea acestui organism dăunător de carantină.

De aceea, odată cu conştientizarea pericolului indus de acest organism dăunător, trebuie să luaţi măsuri stricte pentru a evita apariţia de noi focare la cartof.
Oficiul Fitosanitar, în colaborare cu Laboratorul central de carantină fitosanitară, monitorizează în prezent atât culturile, cât şi cartofii comercializaţi în pieţe sau supermarketuri pentru a preveni apariţia contaminării acestora cu bacteriile Clavibacter şi Ralstonia ori intrarea pe piaţă a cartofilor proveniţi din circulaţia intracomunitară contaminaţi cu aceste bacterii.

Fermierii care introduc cartof pentru sămânţă din Comunitatea Europeană trebuie să informeze Oficiul Fitosanitar care va preleva gratuit probe ce vor fi expediate la laborator. Doar după confirmarea de către laborator a lipsei organismelor de carantină va permite fermierilor să comercializeze sau să planteze cartoful provenit din comunitate.
 Cele mai multe cazuri pozitive sunt pe suprafeţele mici cultivate pentru nevoile personale şi a gospodăriei proprii (microfermă). Noile focare au apărut în suprafeţele plantate cu tuberculi necertificaţi cu origine incertă (luaţi de la vecinul sau din piaţă ca şi cartof consum, dar folosiţi ca sămânţă)
FOLOSIŢI SĂMÂNŢĂ CERTIFICATĂ!!!
* Cartoful de sămânţă infectat este principala cale de diseminare a putregaiului inelar.
* Folosirea seminţei necertificate ani la rând, determină creşteri neuniforme, tuberculi mici, randamente scăzute şi propagarea în masă a surselor de infecţie. Aceşti tuberculi devin sensibili la infecţia cu alţi agenţi patogeni din categoria bacteriozelor şi micozelor.
* Nu întâmplător propagarea bolilor de carantină de tipul Clavibacter si Ralstonia s-a făcut atât de rapid.
* Micul proprietar care pune în gradină câţiva ari de cartof, trebuie ca măcar o dată la 3 ani să schimbe materialul de plantat cu sămânţă dintr-un soi recunoscut pe plan local, certificată, sigilată şi etichetată.
ART. 9 - ORDONANŢA Nr. 136 din 31 august 2000
(1) Producătorii şi importatorii de plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în reglementările fitosanitare, se înregistrează la direcţia fitosanitară judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.
(2) Înregistrarea nu este obligatorie pentru micii producători sau prelucrători de plante, produse vegetale sau articole reglementate a căror producţie şi/sau vânzare sunt destinate autoconsumului sau pieţei locale pentru utilizare de către persoane care nu sunt implicate profesional în producerea de seminţe şi material săditor, destinate multiplicării, cu excepţia situaţiilor în care există pericolul răspândirii organismelor de carantină.
Având în vedere că județul Suceava este zonă în care condiţiile sunt favorabile răspândirii organismelor de carantină la cartof a căror prezenţă atrage pierderi economice importante , producătorul care în anul 2024 va cultiva o suprafață totală mai mare de 1 ha, conform art. 9 din Ordonanța Guvernului 136/2000 sunteţi obligat să fiți înregistrat la Oficiul Fitosanitar Suceava.
 Producătorii de sămânță se înregistrează obligatoriu la Oficiul fitosanitar și sunt obligatoriu inspectați anual, astfel: li se prelevează gratuit probe: de sol (în primăvara anului de cultură) și tuberculi de cartof sămânță (după recoltare, pentru determinare organisme dăunătoare de carantină) care se
trimit la analiză la laboratoarele ANF, gratuit. Prelevarea probelor de tuberculi pentru producţia 2024 se va face începând cu noiembrie 2024.
 Producătorii de cartof consum înregistrați sunt inspectați anual de cel puțin 2 ori și li se prelevează gratuit probe de sol (în primăvara anului de cultură) și tuberculi de cartof consum (după recoltare, inclusiv până în primavara următoare) care se trimit la analiză la laboratorul de carantină București, gratuit. Prelevarea probelor de tuberculi pentru producţia 2024 se va face începând cu februarie 2025.
Legislaţia prevede şi amenzi, astfel se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul de a permite accesul inspectorilor fitosanitari conform art. 20 din ordonanța 136/2000 inclusiv pentru prelevare de probe la producătorii neînregistraţi." Autoritatea Naţională Fitosanitară, Oficiul Fitosanitar Suceava. 

foto coperta newsbv.ro