FERMIERI BOGAȚI, FERMIERI SĂRACI! Datele prezentate astăzi, 29 octombrie 2020, de ministrul agriculturii Adrian Oros arată un accentuat fenomen de polarizare a agriculturii românești. Concret, un număr mic de fermieri lucrează o suprafață arabilă uriașă. Pe cale de consecință, așa se împart și subvențiile agricole pe suprafață. Suma uriașă este direcționată spre o mână de fermieri.
În cadrul videoconferinței organizată joi, 29 octombrie 2020, de Ziarul Bursa, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezvăluit câteva date din interiorul analizei SWOT (analiza punctelor slabe și a celor tari din agricultură) realizată de Ministerul Agriculturii pentru creionarea Planului Național Strategic 2021-2027.
Potrivit șefului MADR, 97% dintre fermierii din România lucrează 40% din terenul agricol, în ferme de sub 50 de hectare în timp ce 0,56% din fermieri lucrează tot un procent de 40% în ferme de peste 300 de hectare și doar 2% dintre fermierii români lucrează 20% din suprafața arabilă, în ferme medii, de 50-30 de hectare.
Așa se împart și subvențiile pe suprafață de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Procentul de 97%, format din fermieri mici, ferme de subzistență, încasează cam aceeași sumă de la APIA pe care o primește și procentul de 0,56%, format din fermieri mari și foarte mari. Diferența este că fermierii mici sunt mulți, suma APIA se împarte între toți, astfel revine puțin la fiecare, în timp ce fermierii mari, beneficiind de aceeași sumă și fiind incomparabili mai puțini, au la dispoziție sume mult mai mari. Concret, e o concentrare a suprafeței agricole și a subvențiilor APIA în mâna unui grup restrâns de fermieri.
Ministrul agriculturii a mai spus că gradul de asociere este foarte slab, un mediu asociativ neconsolidat, sunt probleme mari cu forța de muncă, dar și cu îmbătrânirea populației din agricultură și mediul rural. unde doar 29% din locuitori au vârste sub 40 de ani, iar 11% din fermieri au sub 55 ani. România se mai confruntă cu un abandon al zonelor cu constrângeri naturale, zona montană de exemplu, cu o slabă promovare și un grad scăzut de comercializare a produselor românești.
Avem vânători de subvenții, de care va trebui să scăpăm în viitorul Plan Național Strategic (PNS) și cât mai mulți bani să ajungă la cei care lucrează într-adevăr pământul, a mai spus ministrul agriculturii.
Pentru viitorul exrcițiu financiar, România are la dispoziție 20,76 miliarde de euro, 13 miliarde de euro pentru plățile directe ale fermierilor și 6,76 miliarde de euro pentru Pilonul 2 al agriculturii, dezvoltarea rurală.