Fermierii români nu vor mai încasa subvențiile din agricultură doar pentru că exploatează pământul sau dețin un număr de animale. Plățile directe cu care sunt obișnuiți acum fermierii și crescătorii de animale din România vor fi acordate pentru performanță în noua politică agricolă comună. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, explică modelul nou de acordare a subvențiilor, care se va aplica din anul 2023
"Pachetul de reformă prin Politica Agricolă Comună a fost lansat de către Comisia Europeană în iunie 2018 și a făcut obiectul unor ample dezbateri în cadrul Consiliului Uniunii Europene și-n cadrul Parlamentului European în calitate de co-legislator. Modelul propus de Comisia Europeană pentru perioada de programare, inițial 2021-2027, este unul nou care marchează trecerea de la modelul bazat pe conformitate la modelul bazat pe performanță. Acest lucru presupune faptul câ acordarea fondurilor europene către statele membre UE nu se va mai realiza pe baza conformității, cu niște reguli detaliate, stabilite la nivel european, ci pe baza performanțelor realizate de către fiecare stat membru, în conformitate cu așa-numitul Plan Național Strategic care este conceput de către statul membru și este aprobat de către Comisia Europeană.
Astfel că Planul Național Strategic va cuprinde toate tipurile de subvenții care sunt stabilite de către statul membru și finanțate din cele două fonduri, FEGA și FEADR, care sunt condițiil de acordare, fondurile alocate și indicatorii de monitorizare, în mod similar Programului Național de Dezvoltare Rurală actual. Astfel se asigură o coerență a politicilor, atât în cadrul viitoarei politici agricole, cât și cu alte politici ale Uniunii Europene.
Discuțiile privind adaptarea celor trei regulamente incluse în pachetul de reformă sunt într-un stadiu avansat, dar, indiferent de forma compromisului referitor la noua politică agricolă comună, la care se va ajunge între Consiliu, Comisie și Parlament European, există câteva direcții clare care trebuie urmate de către fiecare stat membru. Principalul trend în evoluția agriculturii este monitorizarea agriculturii verzi prin implementarea așa-numitor eco-scheme pentru care statele membre ar trebui să alocăm cel puțin 25% din pachetul pentru plăți directe. Eco-schemele pot consta în plantarea de perdele forestiere, agro-silvicultură, o mai mare rotație a culturilor, digitalizarea și agricultura de precizie sau altele. Aceste scheme trebuie decise de stat, iar fermierul își va putea alege ce i se potrivește mai bine. Acest lucru presupune și o schimbare a paradigmei de gândire și a modalității de a face agricultură pentru fermierul român și preuspune implicarea autorităților prin campania de informare și conștientizare a fermierilor și categoric o întărire a serviciilor de consultanță agricolă.
De asemenea, pachetul de reformă propus mai are o serie de implicații asupra administrațiilor statelor membre, determinată de subsidiaritatea crescută care poate încărca mult administrațiile statelor membre, și așa cum au semnalat principalii actori din domeniu, există riscul de renaționalizare a politicii agricole", a explicat șeful APIA, Adrian Pintea, la Gala Pria a Fermierilor din Moldova, eveniment organizat săptămâna trecută.
ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.