Vasile Turculeţ, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru” Bistriţa-Năsăud
Tuturor crescătorilor de oi le transmit un gând bun şi urări de bine. Pentru noi, crescătorii de oi din zonele de munte, îmi doresc ca specificului montan să i se acorde mai multă atenţie, ca în toate celelalte ţări europene, agricultura montană în general şi oieritul montan să fie abordate în mod diferit de restul agriculturii şi oieritului, în contextual muntelui. Pentru că muntele presupune o serie foarte largă şi foarte pronunţată de dezavantaje, începând de la durata mai mare a iernii, căile de acces şi accesul în general este dificil, preţul nutreţului în zona de munte este mai mare, animalele de pradă etc.. Sunt particularităţi pe care le recunoaşte o lume întreagă.
La noi, agricultura este condusă de oameni incompetenţi. Pentru noi, indiferent cine ar fi în fruntea oieritului, chiar persoane de nivel universitar, şi nu vreau să jignesc, nu pot stăpâni complexitatea unei activităţi care se desfăşoară în diferite medii: la şes, la deal, la munte, sau cu atâtea rase destinate producţiei de carne, lapte, pielicele ş.a.m.d.. Apoi nu e suficient să avem oameni care se mulţumesc să fie lideri doar ca să-şi rezolve problemele personale şi, în rest, oieritul din România ducă-se de râpă.
Federaţia Oierilor de Munte a obţinut foarte multe lucruri bune pentru oierit în premieră pe ţară şi chiar în Europa, cum este aria ocupaţională a oieritului monatn cu cele patru meserii. Dar aceste realizări trebuie să fie şi valorificate, fructificate.
Pentru 2012 sunt optimist şi sper că vom face paşi mari. Chiar dacă ne limităm la realizările de acuma pe care doar să le punem în practică, tot va însemna ceva: spre exemplu, să dezvoltăm în fiecare zonă interesul pentru înfiinţarea cursurilor pentru activităţile pe care le avem în componenţa oieritului: cioban, baci etc., astfel vom ridica ocupaţia necalificată la rang de meserie, de profesie, care automat va avea recunoaştere în toată lumea. Altfel spus, să punem în practică ceea ce am obţinut până acum, altfel va rămâne ceva abstract, doar pe hârtie.