Cadastrăm, Măria Ta!

Nici acum nu am reuşit să finalizăm această etapă logică şi necesară paşilor următori care trebuie făcuţi. Au trecut multe guvernări, multe partide au luat doar din interes electoral câte o decizie nouă pentru acest domeniu, care au avut menirea să bulverseze mai rău agricultorii şi care să adâncească problema în loc să o descurce. În mod firesc pasul următor cadastrării terenurilor agricole ar fi trebuit să fie depistarea prin satelit a parcelor lucrate sau nelucrate pentru a şti dacă se încadrează pentru plata SAPS sau nu, ca apoi să existe o piaţă reală a terenului agricol, cu o valoare mai aproape de valoarea din alte ţări din spaţiul european şi în cele din urmă să se ajungă la comasarea în suprafeţe mai mari. Din păcate, paşii au fost făcuţi alandala şi astăzi vorbim tot de un deziderat, în loc de o realitate. Tocmai acest lucru a fost dezbătut, ca în poiana lui Ocan, de multe minţi luminate, la sala mare de conferinţe a MADR unde au participat Valeriu abără, Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură -Valeriu Steriu,  Excelenţa Sa ambasadorul Olandei - Tanya van Gool, preşedintele Camerei de Comerţ Olandezo-Română - Peter de Ruiter, directorul Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară –Mihai Busuioc, dar şi reprezentanţi ai APIA.

Modelul olandez de reforma agrară
Modernizarea sectorului agricol din România nu va fi posibilă fără comasarea terenurilor agricole, chiar dacă se află printre primele ţări cu potenţial agricol din Uniunea Europeană, a declarat Excelenţa Sa Tanya van Gool: "România trebuie să urmeze tendinţa înregistrată în UE în ceea ce priveşte comasarea terenurilor agricole şi să elaboreze politici actuale în acest domeniu. Dau exemplul Olandei, aceasta avea în urmă cu 50 de ani 300.000 de ferme agricole, iar acum au rămas doar 75.000 de ferme, ceea ce nu a împiedicat-o să devină un mare jucător pe piaţa agricolă internaţională".
Ca urmare a măsurilor pe care le practică de aproape 50 de ani, Olanda este la ora actuală, după SUA, cel mai important exportator de produse agricole, cu exporturi cifrate la peste 65 de miliarde de euro pe an, deşi este de 6-7 ori mai mică decât România. "Ne-am specializat în industria alimentară şi nu în producţie. Agricultura a devenit o adevărată întreprindere în Olanda, iar pentru acest lucru ai nevoie de tehnologie şi de bani. România, pentru a deveni competitivă pe piaţa europeană agricolă, are nevoie, în primul rând, de exploatarea tuturor posibilităţilor de comasare a terenurilor", a concluzionat ambasadorul Olandei în România.
La rândul său, preşedintele Camerei de Comerţ Olandezo-Română - Peter de Ruiter, a precizat că Olanda nu ar fi reuşit în domeniul agricol dacă nu ar fi utilizat cunoştinţele combinate ale tuturor fermierilor şi nu ar fi avut suportul sectorului bancar. "Sectorul agricol este conectat crucial cu activitatea din sectorul bancar în Olanda şi cred că şi în România ar trebui să existe o astfel de conexiune. De asemenea, ar trebui să existe şi o coaliţie între administraţia publică, politic şi sectorul privat pentru a reuşi". În acest sens expertiza specialiştilor olandezi stă la dispoziţia instituţiilor româneşti. Bine ar fi dacă am şi colabora între instituţiile noastre!
Experţii olandezi consideră că o bancă funciară este instituţia care se poate ocupa cu achiziţia structurală şi administrarea temporară a terenurilor în zona rurală cu scopul de a redistribui sau arenda aceste terenuri în vederea îmbunătăţirii structurii agricole sau realocării acestora către un alt scop de interes general. O astfel de instituţie există atât în Olanda cât şi in Bulgaria, Franţa, Spania.

Avem ADS. Haideţi să înfiinţăm o instituţie nouă pentru comasarea terenurilor!
În replică, ministrul agriculturii consideră că finalizarea cadastrului în România reprezintă o prioritate absolută în momentul de faţă(n.r. – aşa cum spuneam, doar declarative) . "În ultimii 20 de ani nu am creionat priorităţile în acest domeniu si consider că finalizarea cadastrului în România reprezintă o prioritate absolută. O impozitarea corectă nu se poate face fără finalizarea cadastrului", a precizat Tabără.

Pârloaga şi cifrele APIA
Cele mai noi date ale APIA arată că în perioada 2007-2010 s-a constatat o scădere a numărului de fermieri care au solicitat plăţi pe suprafaţă, de la 1,236 milioane în 2007 la 1,092 milioane anul trecut.
De asemenea, au scăzut şi suprafeţele cuprinse în intervalul de 1-5 ha, de la un milion de fermieri care deţineau exploataţii din această categorie la 879.380 fermieri în 2010. Numărul fermierilor care deţineau mai puţin de un hectar au scăzut până la 1.663 anul trecut, la 4.961 în 2007.
Revenind la o temă mult discutată şi care provoacă reacţii contrarii, ministrul agriculturii este convins că "anul acesta terenurile nelucrate au coborât sub un milion de hectare pentru că 2010 a fost un an agricol bun, cu venituri bune pentru fermieri, dar şi datorită faptului că subvenţiile au mers către fermieri încă din luna februarie a acestui an.