Epoca de aur a lemnului

¤ Profit săptămânal de peste 1 milion de euro

Austriacul Gerald Schweighofer - un om de afaceri care gestionează cea mai profitabilă afacere antreprenorială din România – realizează lună de lună un profit net de peste patru milioane de euro. Numai anul trecut, una dintre companiile sale, Holzindustrie Schweighofer, a înregistrat 68 de milioane de euro profit net, în condiţiile în care vânzările produselor obţinute din prelucrarea lemnului românesc au depăşit 300 de milioane de euro.

¤ Copăcel-copăcel, cu “drujba” în codru

Gerald Schweighofer a intrat cu drujba (prietenie) – nu haiduceşte! -  în codrii noştri seculari, ca investitor, în urmă cu mai puţin de un deceniu! Copăcel-copăcel, şi-a parcelat regatul lemnului în ţara noastră.

¤ Portretul regelui la a doua tinereţe…

… îl face Money Express. Astfel, Gerald Schweighofer are 53 de ani şi provine dintr-o ramură a unei familii austriece înstărite, cu o tradiţie de trei secole în industria prelucrării lemnului. Tânăra mlădiţă nu a stat de “lemn Tănase” printre rumeguşul unei mici afaceri familiale, o microîntreprindere cu trei angajaţi. Încă de la vârsta de 16 ani, în 1975, a intrat în cercurile lemnarilor. După ’90, a testat una dintre pieţele asiatice, pentru exporturile de produse din lemn.
„Japonia a mers anul trecut foarte, foarte bine“, declară, pentru sursa citată, omul de afaceri, ca o justificare a creşterii a profitului în anul 2010, cu 186 la sută, comparativ cu 2009. De aceea, aproape jumătate din producţia grupului de firme controlate de austriac este exportată în “Ţara soarelui răsare”.

¤ Când ochiul desfrunzeşte pădurea!

Ca om de afaceri, Gerald Schweighofer priveşte vizionar prin deşişul falnicilor codri. (Atâţia câţi au mai rămas!) „Românii au impresia că se taie pădure în exces pentru că se taie numai în văi unde există drumuri, dar rezervele imense se află în munţi şi sunt inaccesibile. Acolo nu ajunge nimeni, arborii ajung atât de bătrâni încât putrezesc şi cad.“
Trebuie scris că „Regele lemnului“ este şi unul dintre marii proprietari de păduri din România. Numai prin compania pe care o controlează, Cascade Empire, el deţine peste 15.000 de hectare împădurite, în judeţele Harghita, Covasna, Hunedoara, Argeş şi Suceava, care asigură materia primă - masa lemnoasă din răşinoase - pentru fabricile sale din ţara noastră.

¤ Rumeguşul unei afaceri prospere

Dar, Holzindustrie Schweighofer este “floarea” cea mai dragă din regatul de lemn. Grupul de firme din codrii româneşti cuprinde un număr de zece companii care produc: cherestea, panouri, ambalaje, mobilă, peleţi, hârtie, bioenergie sau fibre pentru industria textilă. Însă, afacerile cu cel mai mare potenţial sunt cele care folosesc ca materie primă  deşeurile din lemn, îndeosebi rumeguşul. Noul produs promovat acum pe piaţă, puternic mediatizat, sunt peleţii pe bază din lemn pentru încălzirea locuinţelor.
Încrengătura acestui business aduce austriacului un profit anul de aproximativ 100 de milioane de euro, iar vânzările cumulate se ridică, undeva, la circa 400 de milioane de euro.

¤ În adânc de codru des

În vremurile demult apuse, de frica năvălitorilor, poporul nostru îşi găsea scăparea în… “adânc de codru des”. În vremurile noastre, mai contemporane, de criză economică, investitorii străini se afundă, haiduceşte, în întunericimea seculară a codrilor noştri, de asemenea, seculari! Bunăoară, din 2008 şi până acum, herr Gerald Schweighofer a achiziţionat trei fabrici aflate în pragul falimentului. În 2008, a cumpărat fabrica de mobilă de la Siret, a suedezilor de la IKEA, doi ani mai târziu, a preluat  fabrica din Comăneşti a grupului finlandez Finnforest, iar în acest an achiziţionat o unitate de producţie din ţara-mamă – Austria.

¤ În codrii României se vorbeşte limba germană!

Din actele oficiale ale autorităţilor române, rezultă destul de limpede că, practic, investitorii austrieci “au pus creanga” pe industria românească a prelucrării lemnului. “Lemnofage”, unităţile de producţie austriece înghit, anual,  între 3,5 şi 4,3 milioane de metri cubi de lemn, adică aproximativ un sfert din cât se taie anual – oficial!! -  în România. Adică,  17 milioane de metri cubi.

¤ Ţara cu strategia expirată!

 „Din păcate România nu are o strategie naţională forestieră. Ultima strategie 2001–2010 a expirat acum un an“,  a declarat, nu fără amărăciune, Ciprian Pahonţu, directorul Romsilva, regia de stat care administrează jumătate din suprafaţa împădurită a ţării.