KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

Cine se mai poate pune astăzi cu traderii?

Cosmin TRIF
Publicat: 17 august 2011 - 23:07
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Nu este un secret faptul că, în vastul domeniu agricol, cele mai bogate firme sunt, poate paradoxal, comercianţii.

Adică banii nu trag, cum ar fi firesc, la producători, la cei care cu adevărat fac grânele. Ori la cei care fabrică laptele, pâinea sau vând tractoare. Ci la negustori. Fie că îi numim operatori, traderi ori silozari, cu toţii, de fapt, nu sunt altceva decât negustori de cereale. Care cumpără marfa, în speţă cerealele, de la unii ( producători, de cele mai multe ori) şi le vând mai apoi altora ( procesatori ori ce or fi). Ei riscă, de altfel, cel mai puţin, dar, culmea, câştigă cel mai mult. Pe ei nu-i interesează dacă mâine va ploua ori dacă în toamna asta va fi secetă. Ceea ce este însă şi mai ironic este faptul că unii dintre aceşti operatori, care câştigă sume fabuloase de bani, îşi ating scopurile comerciale cu resurse relativ limitate: un birou şi câteva persoane cu computere. Şi un siloz. Deci, au toate costurile previzibile, sub control şi la vedere.

Într-un clasament al celor mai profitabile companii care activează în domeniul agricol, publicat în presa autohtonă, nu cu mult timp în urmă, pe primele poziţii apar exact astfel de firme. Nu producători cu sute de mii de hectare, nu societăţi cu mii de angajaţi, nu firme cu sisteme sofisticate de irigaţii, ci, culmea, SRL-uri de trei oameni, care învârt sute milioane de euro anual. Din ce ? Din activităţi conexe domeniului agricol, chiar dacă firmele în cauză nu deţin nici un hectar de teren arabil.

Recent, auzim că firmele în cauză ( care au la origine capital străin ) au hotărât să se implice şi mai mult în agricultură. Dar cum ? Evident că nu prin cumpărarea de terenuri agricole, păsări ori animale, investiţii care ar comporta riscuri şi dureri de cap. Ci prin crearea unor reţele naţionale de silozuri. Unde să poată depozita marfa liniştiţi până când piaţa nu umflă suficient de mult preţul. Depozitele sunt mijloacele prin care aceştia îşi netezec drumul spre profit. Bani au, logistică nu mai vorbesc, iar camioane, la o adică, pot închiria la discreţie. Aşa că traderii se pun pe cumpărat depozite.

Bun, şi poate vă întrebaţi ce semnifică acest lucru pentru agricultura autohtonă ? Câtă vreme astfel de operaţiuni sunt legale, care e problema? Piaţa cere silozuri, apar, iată, silozurile. Chestiunile sunt însă puţin mai nuanţate şi transmit, în opinia mea, cel puţin două mesaje importante: o dată, o recunoaştere a faptului că agricultura românească are potenţial, respectiv, pe de altă parte, un puternic semnal de alarmă pentru autorităţi, care, sigur, ar trebui să susţină producţia şi producătorii. Detaliez: pentru a contrabalansa, dacă doriţi, ofensiva traderilor, statul român ar trebui obligatoriu să subvenţioneze construcţia de silozuri pentru fermieri. Altfel va apare un dezechilibru şi mai mare dintre cei care produc şi care plimbă cerealele. Şi vom suferi cu toţii, fermierii, consumatorii, piaţa...


Vizualizat: 2306 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
doru
|
08. 18, 2011. Thursday 09:34
Normal ca vom suferi cu totii. Fermierii investesc in toate mijloacele (tractare, combine, materie prima etc) dar nu si in mijloace de depozitare. Nu inteleg de ce. Un siloz isi recupereaza banii investiti chiar si in 2 ani de zile. Asa ar putea si fermierul de talie mica sa nu fie fortat sa isi duca granele imediat dupa recoltare la silozul Cargill sau Bunge (poate in pierdere) si sa ceara un pret mai bun cand iese pe piata mai tarziu. Mai marii vor avea concurenta si vor lasa din pret, Spicul sau Sapte Spice va achizitiona mai ieftin iar tu vei cumpara painea la un pret corect. Nu mai dau vina pe nicio autoritate ci direct pe fermier. E treaba de mentalitate si atat.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Asigurarea culturilor agricole - Un interviu cu Dorel Istrate, fermier din Șăulia (jud. Mureș)

Asigurarea culturilor agricole - Un interviu cu Dorel Istrate, fermier din Șăulia (jud. Mureș)

Este necesară asigurarea culturilor agricole? Fermierul Dorel Istrate (jud. Mureș) ne spune de ce și cu cine își asigură culturile!

Bovinele care stau iarna pe pășune - 110 exemplare de Galloway în inima Transilvaniei! Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Bancul zilei

Curaj

Curaj
Ca să-i dea curaj pacientului, stomatologul îi oferă înainte de a-i scoate măseaua câteva pahare de coniac, după care îl intreabă: Detalii