Acţiunea „Portbagajul”: Şoferii, „agroatelajul” şi Meritul Agricol

Da, aţi citit bine! Din cauza crizei ordinare – cu recesiune cu tot –, de cinci ani de zile, noi nu mai avem merite! Clasificate – cl. I, II şi III! Să ne explicăm...

Luna trecută s-au împlinit exact cinci ani de când preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul 386/5 aprilie 2007 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Agricol. Astfel, 185 de mari specialişti şi personalităţi de seamă din agricultura noastră de tranziţie, între care referenţi, consilieri şi şoferi, s-au distins pe frontul marilor recolte, având merite deosebite „în elaborarea şi aplicarea politicilor de dezvoltare agrară, precum şi în activitatea desfăşurată în vederea dezvoltării rurale”.

În urmă cu un cincinal, Agricultura de tranziţie cu mentalităţi comuniste a ieşit la „drumul mare”; a nu se uita că în toponimia multor aşezări a intrat în circuitul şi în conştiinţa publică şi sintagma „drumul hoţilor!”  Aceasta înseamnă că „agroatelajul”  n-a luat-o vârtos pe arătură, deci este şi... Meritul Agricol Clasa I, a II-a şi a III-a conferit celor şase şoferi remarcaţi şi propuşi spre distincţie prezidenţială de către şefii lor de la MAPDR.  În cadrul unor acţiuni naţionale gen „Portbagajul”, conducătorii (auto) au străbătut câmpurile performanţei agricole, punând umărul şi cărând din plin roadele... politicilor de dezvoltare, în diferite... hambare... ministeriale! (N-am găsit altă rimă!)
Întrebare: să fie vorba despre „şoferii iadului”, cei care erau la arie, transportând recolta sub faldurile măreţelor lozinci „Bob cu bob se face tona”? Nu prea cred! Mai degrabă am convingerea că este vorba despre şoferii marilor diriguitori ai agriculturii descentralizate. Interesant este că, din cei 185 de distinşi merituoşi, doar câţiva sunt şefi de exploataţii agricole, adică din veriga de bază, direct din producţie! „Restul” - „victime colaterale” din sfera „serviciilor”!

Şi apoi, să ne înţelegem! Trebuie făcută o distincţie, că tot e vorba de merit! Nu suntem împotriva şoferilor, şi nu împărtăşim gluma de pe vremurile marilor construcţii potrivit căreia lumea se împarte în: oameni buni, oameni răi şi şoferi! „Aşii volanului” au o meserie nu tocmai uşoară, plină de riscuri. Mai degrabă suntem împotriva celor care i-au propus spre a fi... medaliaţi! Şoferii le ştiu destul de bine toate... apucăturile, sunt parte din viaţa lor, a şefilor direcţi! În multe situaţii, pentru cel din afara sistemului, şoferul este uşa deschisă către cel pe care-l slujeşte! Este, dacă vreţi, „capul limpede” al Direcţiei!