ASAS a spus PAS!

Academicienii i-au dat un bobârnac ministrului Achim Irimescu, cel care afirmase despre proiect că „Staţiunile l-au susţinut 100%, producătorii la fel!” Ei bine, iată că nu! Consultările de la MADR, dezbaterile din adunarea ASAS, declaraţiile ministrului Agriculturii, poziţiile publice ale cercetătorilor au subliniat necesitatea reformării cercetării agricole, ca proces logic şi obiectiv. Reforma presupune şi o finanţare adecvată pentru că oricât de scumpă ar fi cercetarea, nu se cunoaşte o altă cale mai ieftină spre progres!

Temerea membrilor ASAS este că deciziile guvernamentale menite să reorganizeze cercetarea ştiinţifică pot avea un efect de destructurare, de sacrificare pe crucea Reformei a sistemului naţional de cercetare–dezvoltare-inovare agricolă aflat în coordonarea/subordinea ASAS. Astfel, institutele naţionale ar putea fi preluate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, iar institutele de interes public şi utilitate publică de profil, împreună cu staţiunile de cercetare-dezvoltare, de către MADR, iar Academia s-ar rupe în bucăţi, aşa cum s-a întâmplat cu patrimoniul funciar.

Prin rezoluţia adoptată, ASAS vede îmbunătăţirea Legii 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea cercetării în sensul rămânerii sub o singură subordonare/coordonare - şi anume a Academiei - a institutelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol şi alimentar.
Reformarea întregului sistem de institute şi staţiuni de CDI din domeniul agricol şi alimentar existent trebuie să fie unitară, convergentă şi sustenabilă, cu finanţare de la bugetul de stat. Apoi, trebuie a fi rezolvată problema arieratelor, aferente bugetelor consolidate ale statului, generate de lipsa de finanţare în conformitate cu art. 35 din Legea 45/2009, dar şi abrogarea art. 29 din Legea bugetului pe 2016 care excede art. 36 (alin. 3) din Legea 45/2009, cu modificările ulterioare - Legea 72/2011 privind finanţarea cercetării agricole de la buget.

În plus, trebuie respectate prevederile legale de protecţie constituţională a fondului funciar aflat sub administrarea unităţilor de CDI, cât şi în proprietatea ASAS, dar şi sprijinirea recuperării tuturor proprietăţilor ce revin, de drept, ASAS.
De asemenea, rezoluţia subliniază faptul că patrimoniul privat al ASAS nu poate fi naţionalizat şi transferat de la o instituţie autonomă de drept public, fondată pe dreptul de proprietate privată cu destinaţie specială, scoasă de sub influenţa subiectivă şi nefastă a politicului, dar mai ales a executivului şi a intereselor economice de moment.
Dreptul de proprietate privată al ASAS este unul istoric, datând din 1927, iar preluarea forţată este echivalentul naţionalizării din 1945. Naţionalizarea acestor active poate fi comparată cu naţionalizarea patrimoniului Academiei Române.
Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării în Agricultură care să preia din atribuţiile ASAS (academia ar rămâne un for ştiinţific cu rol decorativ) este înlocuirea unei structuri cu o alta. Rezumând opiniile unor cercetători, în proiect este vorba despre bani şi terenuri! Banii, miliarde de euro care vin şi de la UE, nerambursabili, ce pot fi cheltuiţi pentru cercetare, extensie şi consultanţă şi terenurile cercetării, unele dintre ele de mare interes imobiliar!
Restul, poveşti... sub acoperire!