Cum va arăta VIITORUL DUPĂ COVID-19?

Când se va sfârşi criza generată de noul coronavirus nu ştim. Putem să bănuim, să calculăm, să sperăm... Acum, în plină pandemie, vedem cum ne comportăm, cum răspunde economia, cum funcţionează tratatele între state, relaţiile politice, acţiunile umanitare sau cum acţionează guvernele. Din păcate, nu cum ne aşteptam!

Orice criză creează şi oportunităţi

Va urma o criză economică în care unele afaceri vor dispărea şi, implicit, va creşte numărul şomerilor. Pe de altă parte, va exista o oportunitate pentru apariţia altor afaceri, a unor meserii noi şi a unor instrumente financiare la care acum poate nici nu ne gândim, dar care ar putea crea noi locuri de muncă.

Sectoare precum Sănătatea şi Agricultura vor fi în centrul atenţiei. Aici va fi nevoie de noi forme de sprijin şi va trebui creată o nouă structură de funcţionare pentru fiecare dintre sectoare. În domeniul agro-industriei va fi nevoie de o altă abordare din punct de vedere al investiţiilor şi al producţiei pe plan local.

Schimbări necesare

Cele trei mari direcţii de dezvoltare şi de schimbare a Uniunii Europene - Acordul Verde (Green Deal), Tranziţia Digitală şi Politica Agricolă Comună (PAC) - vor trebui să fie reconectate la realităţile post CoVid 19!

Mare parte din etapele acestor noi direcţii de dezvoltare vor fi accelerate. Realitatea acestor zile ne-a arătat că e nevoie de digitalizare în toate domeniile, de un grad foarte mare de interconectare a sectoarelor, a domeniilor, a tuturor aspectelor socio-economice.

Obiectivul Comisiei Europene de a creşte bunăstarea cetăţenilor şi de a avea primul continent neutru din punct de vedere climatic devine mai greu de atins, dar nu imposibil. Pentru asta, trebuie revizuite politicile şi măsurile prin care vom ajunge la acest obiectiv, măsuri care vor veni pe fondul unei crize economice şi a scăderii drastice a veniturilor tuturor. Prin urmare, e de aşteptat reducerea gradului de implicare financiară a statelor membre, fapt care se va resimţi şi în domenii ca cercetarea şi inovarea, domenii considerate “motoarele” transformării Europei pentru un viitor curat şi prosper pentru o nouă generaţie.

În ceea ce priveşte singura politică cu adevărat comună – Politica Agricolă Comună, vor trebui găsite şi alte surse de finanţare pentru plăţile directe şi dezvoltarea rurală, în afara bugetului alocat. Noile schemele de finanţare vor defini segmente din agricultură care devin foarte importante, chiar strategice. Ţinând cont şi de importanţa socio-economică a agriculturii, e posibilă chiar o schimbare în “filosofia” subvenţiei: sprijin pe hectar sau pe forţa de muncă? În acest fel, se revine la o idee mai veche lansată în spaţiul agricol european.

Armonizarea PAC cu prevederile din Acordul Verde va trebui făcută mai repede şi într-o proporţie mai mare. Unele direcţii ale Acordului Verde vor fi generatoare de schimbări la nivelul PAC. Vremurile nu prea au fost de partea producătorilor de hrană. Reforma PAC din 2013 a fost decisă în plină recesiune economică, iar “bazele” pentru viitoarea PAC se arată a nu fi foarte solide.

Un impuls neaşteptat va primi şi propunerea privind Viitorul Europei. Colaborarea, decizia şi acţiunea la nivel european ne-au arătat că rezultatele nu au fost cele aşteptate. În aceste condiţii, structurile instituţiilor europene vor suferi modificări, iar resetarea funcţionării lor se va produce mult mai repede decât se gândeau promotorii acestei idei.

Să ne uităm şi în grădina noastră

În România ar trebui - încă de pe acum - constituit un grup de specialişti independenţi, care să analizeze “răspunsurile” economiei la situaţia de criză majoră şi reacţia din societatea românească în această perioadă. Grupul va propune măsuri de adaptare, de schimbare, în toate domeniile economiei, în educaţie, sănătate şi în societate. Ce mult ar fi ajutat în aceste momente flexibilitatea sistemului economic, rapiditatea aplicării deciziilor şi supleţea relaţiilor între instituţiile statului. Este o nevoie uriaşă de creştere a încrederii în instituţiile statului.

La nivelul relaţiilor economice, al funcţionării pieţei de la noi, am văzut o dependenţă aproape totală de „importuri”, de alte pieţe. Asta arată vulnerabilitatea sistemului care a funcţionat până acum.

Sectorul agricol cu al sau „potenţial uriaş, dar încă nevalorificat” va trebui regândit. Dimensiunea fermelor agricole, responsabilitatea lor în comunităţile în care activează, rolul fermelor de familie, mecanismele de piaţă funcţională, toate acestea ar trebui să facă obiectul unei analize post CoVid-19! Viitorul Plan Naţional Strategic de dezvoltare a agriculturii şi zonelor rurale va trebui aşezat pe alte coordonate, pe direcţii noi scoase la iveală de această criză majoră.

În aceste momente grele observăm cât de importantă este o reţea modernă de transport: calea ferată, infrastructura rutieră, transportul fluvial! Dunărea parcurge, de la intrarea în ţară şi până la vărsare, peste 1.000 km, cel mai lung traseu printr-o ţară riverană. Practic, curg banii pe Dunăre şi noi nu facem nimic, dar nimic!

Sper ca, până la urmă, vom fi învăţat ceva din tragedia CoVid-19!

Gabriel GHERGHESCU
Consilier Cabinet Europarlamentar Dacian Cioloş

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo