În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului.
26 L Sfântul Apostol Carp, unul din cei 70 de apostoli
27 M Sfântul Ioan Rusul
28 M Sfântul Nichita Mărturisitorul, Episcopul Calcedonului Dezlegare la peste
29 J † Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor; Sfânta Muceniţă Teodosia din Tir
30 V Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul Dezlegare la peste
31 S Sfântul Apostol Ermie
Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor
În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Astfel, în toate bisericile, mânăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului, se arăta într-un comunicat al Patriarhiei.
Adesea Înălţarea lui Hristos, ca şi Învierea Sa au fost înţelese că fiind nişte lucrări ale Tatălui asupra Fiului Său. Trebuie să avem în vedere că moartea lui Hristos nu a avut ca ţinta satisfacerea onoarei jignite a Tatălui, ci transfigurarea firii omeneşti. De aceea atât în Înviere cât şi în Înălţarea Sa, Hristos nu este pasiv.
Temei pentru credinţa în Înălţarea lui Hristos avem şi în Evanghelia lui Marcu, în versetul 19 din capitolul 16, unde se spune că Iisus Hristos S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta Tatălui. Astfel, Tatăl îl iubeşte pe Fiul în Sfântul Duh nu doar că Dumnezeu ci şi ca om. Prin acesta trebuie să înţelegem că toţi cei care ne-am unit cu Hristos, devenim părtaşi la această iubire dumnezeiască.
Obiceiuri de Înălţarea Domnului
În popor există credinţa că odată cu Înălţarea Domnului, se înalţă şi sufletele celor adormiţi de la Săptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi şi provocau neajunsuri oamenilor şi animalelor. De aceea în această zi se practicau ritualuri magice de apărare: erau culese şi sfinţite plante despre care se crede că au proprietăţi apotropaice (leuştean, alun, paltin); se buciuma la răspântia drumurilor şi pe dealuri; oamenii se încingeau peste brâu cu ramuri de leuştean; şi erau date de pomană bucate pentru morţi.
Sursa: crestinortodox.ro