Sărbători creştine în perioada 21-27 octombrie. Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

21     L     †     Sfinţii Mărturisitori Ardeleni
22     M           Sfântul Averchie, Episcopul Ierapolei
23     M     †    Sfântul Iacob, ruda Domnului     Post
24     J            Sfântul Mare Mucenic Areta
25     V            Sfinţii Mucenici Marcian şi Martirie     Post
26    S     †    Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
27     D     †     Sfântul Dimitrie Basarabov - Ap. Efeseni II, 14-22Ev. Luca VIII, 41-56glas 1, voscr. 7
Învierea fiicei lui Iair - Ap. Efeseni II, 14-22Ev. Luca VIII, 41-56glas 1, voscr. 7

Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul împăraţilor Diocletian (284-305) şi Maximian (286-305). Din viaţa sa, înscrisă în Sinaxare, aflăm că a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorită calităţilor sale, este numit după moartea tatălui său, guvernator al Tesalonicului. Ţinând seama de faptul că Dimitrie nu a ascuns că este creştin, a fost întemniţat. În vremea aceea, creştinii erau trimişi ca pedeapsă, să lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creştinii erau victime sigure. Potrivit tradiţiei, Nestor - un tânăr creştin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Dimitrie îl va însemna cu semnul sfintei cruci pe frunte şi îi va spune: “Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi”. Prin rugaciunele Sfântului Dimitrie, Nestor reuşeşte să-l străpungă cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împăratul Maximian porunceşte ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie străpuns cu suliţele. Din trupul lui Dimitrie, nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli.

Conform cercetărilor, Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (Sremska Mitrovita, în Serbia), iar moaştele sale au fost aduse în Tesalonic, la 26 octombrie 413. Biserica actuală în care se află moaştele Sfântului Mucenic Dimitrie a fost construită la puţin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformată în moschee în anul 1493 şi redată cultului creştin în 1912.

Sâmedru – un sfânt care hotărniceşte timpul
În calendarul popular românesc, Sâmedru (Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir) împreună cu Sangeroz (Sfântul Gheorghe) sunt consideraţi drept sfinţi care hotărnicesc domeniul temporal. Aceştia împart anul în două jumătăţi, între care graniţele sunt marcate de sărbători cu caracter pastoral. În acest sens, vara, patronata de Sangeorz, tine de la 23 aprilie la 26 octombrie. Dacă Sfântul Gheorghe, "cap de primăvară”, mai tânăr şi mai năvalnic, are sarcina de a înfrunzi codrul şi care şi poarta la brâu cheile cu care descuie vara, Sfântul Dumitru are cheile cu care încuie vara şi descuie iarna şi are misiunea desfrunzirii codrului toamna. Între cei doi este încheiată o învoială pe viaţă şi pe moarte: dacă arborii sunt neinfrunziti pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sâgiorz.

Focul lui Sâmedru
De Sâmedru are loc arderea rituală a unui animal-jertfa (oaia) sau numai aprinderea unui rug pe care arde substitutul jertfei, de obicei un arbore, simbol antropomorf. Potrivit lui Ion Ghinoiu, “toamna târziu, oierii din unele sate subcarpatice celebrează, fără să mai cunoască semnificaţia obiceiului, moartea şi renaşterea lui Sâmedru, zeu de origine indo-europeana care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic din calendarul creştin. Ceremonialul cuprinde, printre altele, moartea violenta a zeului îmbătrânit la sfârşit de an prin tăierea unui arbore din pădure urmată imediat de renaşterea acestuia prin incinerarea trupului neînsufleţit”.
Ca zeu, Sâmedru este aşadar unul al sacrificiului legat de înnoirea timpului şi a lumii.

Ferma Media Grup urează La mulţi ani! tuturor celor ce poartă numele Dumitru sau derivate ale acestuia!