Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

Obiceiurile şi tradiţiile specifice sărbătorilor de iarnă sunt păstrate în Bucovina, începând cu organizarea, în vetrele folclorice, a şezătorilor din postul Crăciunului în cadrul cărora se practică meşteşuguri vechi, primenirea caselor pentru sărbători, repetiţia colindelor, pregătirea costumelor populare, ritualul sacrificării porcului de Ignat, prepararea mâncărurilor tradiţionale, colindatul cetelor de copii, tineri şi vârstnici, mersul cu steaua în zilele de Crăciun, petrecerile din noaptea dintre ani, până la urăturile din Ajunul Anului Nou şi sorcova din prima zi a anului, spune Călin Brăteanu, şeful Centrului pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale din Centrul Cultural Bucovina.

Ritualul sacrificării porcului
Şi în trecut, dar şi în prezent, ritualul sacrificării porcului are loc în 20 decembrie, oamenii pregătind preparatele din carne pentru a fi apoi afumate, povesteşte muzeograful sucevean Aurel Prepeliuc, de la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava.
Totodată, femeile de la sat obişnuiesc ca înainte de Crăciun să-şi adune din vecini obiectele împrumutate peste an.

Împodibirea caselor
Apropierea Sărbătorii Naşterii Domnului este un nou prilej pentru gospodine de a-şi primeni şi împodobi casele, de a agăţa de grindă sau de streaşină crenguţe de busuioc, levănţică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă, dar şi ca să parfumeze aerul încăperilor sau să alunge moliile. Copiii şi tinerii se pregătesc din timp pentru această sărbătoare repetând colindele fie în cadrul şezătorilor, fie în casele unora dintre ei, alegându-şi cu grijă şefii cetelor din rândul celor ce cunosc datinile locului şi se bucură de o anumită notorietate şi autoritate în comunitate.

Colindatul
"Şi în zilele noastre, în satele bucovinene, cetele de copii mici costumaţi în portul popular tradiţional pornesc încă din timpul amiezii din Ajunul Crăciunului cu colinda, mergând din casă în casă", spune Prepeliuc, arătând că aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu mere, nuci, colaci sau bani.

Spre înserat, cei mici se întorc acasă, iar colindatul este continuat de cetele de tineri care se adună în vatra satului şi îşi stabilesc traseul pe care fiecare îl urmează pe parcursul nopţii. Mai întâi sunt colindaţi oamenii de vază ai comunităţii, preoţi, dascăli, învăţători sau primari, doctori, cei mai destoinici gospodari, apoi merg să colinde fetele de măritat.

Dacă în perioada Crăciunului colindele au un caracter oarecum laudativ la adresa gazdelor, a fetelor de măritat, conţinând urări de sănătate şi belşug, în schimb, în ajunul Anului Nou, în cadrul jocurilor teatrale populare - malăncilor - apar satirele, anecdotele, ironiile care scot în evidenţă anumite trăsături de caracter negative ale gazdelor.

Din prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, cei ce continuă colindatul sunt tinerii gospodari căsătoriţi, dar şi persoanele vârstnice care merg în casele rudelor sau vecinilor pentru a celebra Naşterea lui Iisus, colindele celor din urmă având un caracter mai mult religios.

În prima zi de Crăciun, copiii, în special, băieţii, merg cu steaua, simbol al astrului care i-a călăuzit pe cei trei crai de la Răsărit către ieslea în care s-a născut Iisus. Steaua este confecţionată dintr-un contur de sită pe care se fixează beţe din lemn dispuse sub forma unor raze, este împodobită cu beteală şi hârtie colorată, are un clopoţel şi este aşezată pe un băţ de lemn.

În Ajunul Anului Nou, urătorii merg cu "Pluguşorul" din casă în casă, cei mai mici acompaniindu-şi urăturile cu clinchetul clopoţeilor, iar cetele de tineri folosind buhaiul, biciul şi un plug simbolic.

Bucovina este denumită şi Europa în miniatură datorită diversităţii culturale şi a minorităţilor care trăiesc în bună înţelegere: armeni, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, ruşi-lipoveni, ruteni, ucraineni, rromi, greci, turci, slovaci şi cehi. sursa: Mediafax