Ne aşteaptă o iarnă grea?

În schimb, specialiştii noştri ne asigură că acum este prea devreme pentru a face presupuneri despre cum va fi întreg sezonul rece, având în vedere că Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) elaborează prognoza sezonieră pe un interval de 1-3 luni, pe baza informaţiilor primite de la Centrul European pentru Prognoza Vremii pe termen mediu. „La această dată putem oferi informaţii doar despre prima lună de iarnă. Informaţiile complete privind iarna 2010-2011 vor putea fi transmise la începutul lunii decembrie”, ne-a precizat Elena Mateescu, şef laborator agrometeorologie ANM.

Vremea în prima lună a iernii

În decembrie, meteorologii estimează temperaturi medii lunare apropiate de normele climatologice lunare în majoritatea zonelor, iar în centrul şi nordul ţării valorile termice se pot situa sub mediile multianuale lunare. Cantităţile de precipitaţii vor putea înregistra valori normale în majoritatea regiunilor, iar în vestul, centrul şi nordul ţării acestea se pot situa peste mediile multianuale lunare.

Nu sunt excluse situaţii cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp. Sunt posibile ninsori asociate cu intensificări ale vântului ce pot lua local aspect de viscol, îndeosebi în Muntenia, Dobrogea şi Moldova, iar invazia maselor de aer rece continental polar sau arctic poate determina nopţi geroase.

Gradul de „asprime” al intervalului poate fi dat de durata numărului de zile consecutive cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii într-un interval scurt, dar şi de faptul că în ultimii ani, în România, iernile au fost mai blânde, exceptând iarna 2009-2010, explică meteorologii.

Cum se pregătesc agricultorii?

Întrucât activitatea în câmp este continuă, agricultorii îşi reorientează lucrările şi le adaptează la evoluţia vremii în permanenţă. Seceta pedologică din luna septembrie şi instabilitatea vremii din prima jumătate a lunii octombrie au determinat o oarecare întârziere în efectuarea lucrărilor în câmp, de aceea fiecare interval fără precipitaţii trebuie valorificat.

„La această dată, rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) înregistrează valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime la scara întregii ţări, exceptând izolat zona Corugea. La aceasta, se adăugă şi temperatura favorabilă din sol la adâncimea de 5 cm, care variază între 7 şi 17 grade la nivelul întregului teritoriu agricol, favorizând atât înfiinţarea semănăturilor de grâu, cât şi parcurgerea în bune condiţii a primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire, început înfrunzire) la culturile semănate până în prezent (rapiţă, orz şi grâu)”, spune Elena Mateescu.

Pentru o bună rezistenţă la iernare, orzul şi grâul semănat în epoca optimă trebuie să aibă cel puţin 1-3 fraţi bine dezvoltaţi, iar rapiţa, o rozetă în medie de 6-8 frunze până cel târziu la 1 decembrie. În aceste condiţii, chiar pe fondul unor posibile scăderi ale valorilor de temperaturi sub pragurile biologice critice (sub -10, -15, -20 grade), rezistenţa va fi în general bună, îndeosebi în condiţiile prezenţei stratului de zăpadă, dar în funcţie de durata intervalului cu valori scăzute.