Conferinţă „Mediafax Talks” soluţii şi măsuri prioritare în agricultură

Cu acest prilej, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a readus în discuţie problema terenurilor nelucrate şi consecinţele care decurg de aici. „Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu ne valorificăm pământul. Aproape trei milioane de hectare rămân nefolosite.

Puterea energetică pe care o pierdem de pe această suprafaţă este de circa 187 terawatt pe oră”, susţine ministrul, care crede că terenurile abandonate ar putea fi exploatate şi din perspectiva energiei regenerabile. El a dat exemplul SUA, care alocă în prezent circa 30 la sută din producţia de porumb pentru energia regenerabilă.

Totodată, ministrul a mai spus că dacă ar putea, ar modifica legislaţia în domeniul importurilor de produse agricole şi alimentare. „Noi am greşit enorm când am am stabilit cadrul legal în domeniul importurilor. Am pierdut foarte mulţi bani, dar mai ales posibilitatea de a restructura acest domeniu. România are capacitate de producţie mai mare decât necesarul, atât la carne sau ouă, cât şi la produse agricole. Am putea exporta, nu să aducem de afară alimente”, a subliniat ministrul.

Avem nevoie de tineri în agricultură

Acordarea de stimulente tinerilor fermieri este una dintre priorităţile MADR, în condiţiile în care „avem aproape 1,2 milioane de hectare deţinute de fermieri care au peste 70 de ani”. Din păcate, aplicarea Măsurii 112 este mult întârziată, constată ministrul.

Pe de altă parte, ministrul consideră că Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar trebui să se ocupe şi cu tranzacţii cu terenuri agricole. „Aş vrea să facem din ADS altceva, să intre în piaţă, să cumpere, să vândă şi să organizeze ferme. Până acum nu a făcut altceva decât să distribuie, mai mult ilegal, anumite terenuri”, a spus ministrul.

De asemenea, el vrea să ceară Uniunii Europene crearea unui program de stimulare a arendării, prin care să se acorde o primă, care să fie legată de perioada de arendare a terenului. În acest fel ar putea intra în producţie terenurile deţinute de proprietari care nu sunt preocupaţi de agricultură.

În acelaşi timp, ministrul a criticat modul în care sunt evaluate proiectele depuse de agricultori. „Nu o să am linişte până nu o să transparentizez tot sistemul de promovare a proiectelor. Nu dorm noaptea din cauza asta”, a spus ministrul, după ce a constatat că există interpretări diferite de la o regiune la alta.

Facilităţi pentru creditarea agricultorilor

Accesul pe piaţa creditelor este o altă problemă cu care se confruntă fermierii români. Ratele mari ale dobânzilor şi mai ales solicitarea de garanţii, care de cele mai multe ori sunt imposibil de prezentat, din cauza scăderii valorii terenurilor, limitează accesul agricultorilor pe piaţa de credite.

În acest context, ministrul de resort a spus că intenţionează să ceară Uniunii Europene facilităţi pentru creditarea agricultorilor, pe care o consideră cea mai eficientă soluţie de dezvoltare a sectorului. Ministrul crede că în momente de criză banca este una dintre cele mai bune soluţii, chiar şi pe termen scurt. El a adăugat că intenţionează să dezvolte relaţiile cu CEC Bank.

LIPSA IRIGAŢIILOR COMPROMITE CULTURILE AGRICOLE

Fermierii români din sud-estul ţării se plâng că nu au putut lucra pământul la parametrii optimi din cauza secetei şi a sistării activităţii de irigat pe fondul lipsei de finanţare. Potrivit preşedintelui Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), Viorel Nica, anul acesta s-au irigat în România doar 75.000 de hectare, faţă de cele aproximativ 600.000 de hectare câte s-au irigat în 2009, când au existat subvenţii pentru energia consumată, respectiv întreţinerea şi reparaţiile pe unitatea de suprafaţă.

„În judeţele din sud-estul României, începând cu Mehedinţi şi până la Vaslui, noi nu am putut ara pământul. Discuim şi scarificăm la 10-12 cm. Am însămânţat rapiţa în uscat, şi cu grâul am procedat la fel”, avertizează Nica. El a cerut ministrului Agriculturii la conferinţa Mediafax de la Timişoara să ia de pe acum măsuri pentru a nu compromite recoltele din 2011. „Vrem să ni se asigure apa la staţiile de presiune prin măsuri de mediu şi să primim energie electrică pentru irigaţii direct de la producător. Nu dorim să împovărăm bugetul statului, dar nici ca alţii să ne vândă scump energia pentru agricultură”, a precizat preşedintele LUAIR.

În replică, ministrul Agriculturii a declarat că ideal ar fi ca subvenţiile pentru irigaţii să fie legate de condiţiile de mediu. „Se lucrează acum la reabilitarea a trei sisteme de irigaţii. Prioritate absolută sunt suprafeţele din terasa 1 şi 2 a Dunării. Aici, opt ani din zece ne confruntăm cu secetă”, susţine ministrul.