Pe 16 octombrie 2015 se împlinesc 130 de ani de la naşterea agronomului Gheorghe Ionescu-Şişeşti. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice poartă numele său începând din anul 1992. Cine a fost cel care este considerat ctitorul ştiinţei agricole româneşti?
Agronomul Gheorghe Ionescu-Şişeşti, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 octombrie 1885, în Şişeştii de Jos, judeţul Mehedinţi. Şi-a făcut studiile secundare la Turnu Severin şi pe cele superioare (Înalta Şcoală de Agricultură) la Hohenheim (Stuttgart). A obţinut titlul de doctor în ştiinţe agricole la Universitatea din Jena, cu teza „Rumäniens bäuerliche Landwirtschaft” (1911), distinsă cu magna cum laudae.
A fost administrator al fermei Şcolii Superioare de Agricultură de la Herăstrău (1911-1919), conferenţiar universitar la Iaşi şi la Şcoala de Medicină Veterinară din Bucureşti (1919), director al Institutului de Cercetări Agronomice din Bucureşti (din 1928), profesor la Academia de Înalte Studii Agronomice.
De asemenea, a ocupat funcţia de ministru al agriculturii şi domeniilor (1931-1932, 1937-1938, 1939-1940), respectiv ministru al agriculturii, domeniilor şi cooperaţiei (1938-1939).
Este fondator al Institutului de Cercetări Agronomice (1928), unde a iniţiat şi a condus cercetările pentru dezvoltarea agrotehnicii la principalele plante de cultură şi obţinerea unor soiuri superioare, stabilind, după criterii ştiinţifice, aplicarea diferenţiată a îngrăşămintelor după tipurile de sol. A indicat noi metode de ameliorare a solurilor erodate, nisipoase, saturate, noi sisteme de irigaţii, devenind conducătorul de necontestat al şcolii româneşti moderne de ştiinţe agricole.
Gheorghe Ionescu-Şişeşti a lăsat o serie de lucrări, considerate de referinţă, în domeniul agronomiei româneşti: „Curs de agrologie” (1922) şi „Agrotehnica” (1947) sunt doar două dintre cele mai importante. A fost, de asemenea, preşedinte al Societăţii române de agricultură şi membru al Academiei de Ştiinţe Agricole din Moscova, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române (3 iun. 1938-2 iun. 1942; 23 dec. 1959-21 mart. 1963) şi preşedinte al Secţiei de Biologie şi Ştiinţe Agricole a Academiei Române (1959-1963).
A creat soiul de grâu A15, rezistent la cădere, la ruginile brună şi neagră, la secetă şi productiv, care a fost menţinut în cultură timp de 30 de ani.
Pământul este ca diamantul, cu cât se mărunțește, cu atât își pierde valoarea, spunea Gheorghe Ionescu-Șișești, referindu-se la fărâmițarea excesivă a suprafețelor agricole.
A murit pe 4 iunie 1967, la Otopeni - Bucureşti.
(surse: Agerpres, USAMV Bucureşti; foto: curentul.ro)