Reactorul verde: Primele zece parcuri eoliene funcţionale din România

Investiţiile în aceste parcuri de „mori de vânt” sunt de peste 1,2 mld. euro şi reprezintă cel mai fierbinte domeniu de investiţii al momentului, giganţii energetici internaţionali fiind aduşi în România de unul dintre cele mai bune vânturi din Europa, dar mai ales de schema de sprijin pe care statul român este pe cale să o pună în aplicare şi care prevede subvenţii de peste 10 miliarde de euro pentru investitorii în energie verde în următorii zece ani.

Cele mai mari cinci parcuri au fost realizate de companii mari, puţine firme de talie mică reuşind să reziste în cursa eoliană din cauza costurilor foarte mari pe care acest tip de proiecte le presupune.

CEZ (Cehia) a investit aproape 600 de milioane de euro în Fântânele, o comună dobrogeană care dintr-un anonimat total a ajuns pe prima pagină a ziarelor de business europene. Cehii sunt urmaţi de compania Energias de Portugal, care în afară de cei 139 MW care sunt deja funcţionali, în luna septembrie va mai avea încă 69 MW. Italienii de la Enel au depăşit încă de luna trecută pragul de 100 MW instalaţi în vânt, iar până la finalul acestui an ar mai putea ridica un parc de 70 MW. Petrom, cea mai mare companie din România, face deja probele la parcul eolian de la Dorobanţu, ButanGas a terminat parcul eolian de 25 MW, iar Martifer a început să se mişte la Babadag.

Energie cît de la un reactor

Potrivit datelor transmise de Transelectrica, cele mai mari parcuri eoliene ridicate de la începutul acestui an sunt proiectele realizate de Energias de Portugal, 69 MW la Peştera, ButanGas cu 25 MW şi Petrom cu 45 MW. În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime care funcţionează în prezent în România ar produce curentul necesar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării. În general, comparativ cu formele convenţionale de producere a energiei electrice, un parc eolian nu funcţionează într-un an decât la o treime din capacitate, ţinând cont de caracterul incontrolabil al „materiei sursă” care în acest caz este vântul. „La sfârşitul acestui an estimăm că vor fi instalaţi în parcuri eoliene peste 1.118 MW”, spun reprezentanţii Transelectrica.

Semnarea noilor contracte, temporizată

Însă, în urmă cu o lună, transportatorul naţional de energie electrică a precizat că din cauza volumului foarte mare de solicitări, a temporizat semnarea contractelor care le permit „morilor de vânt” să intre în reţea. „Semnarea contractelor nu este suspendată, este temporizată din cauza volumului foarte mare de solicitări şi a volumului mare de documente care trebuie verificate la fiecare dosar”, au spus la acea dată reprezentanţii Transelectrica.

Odată cu semnarea contractelor de racordare la reţea, investitorii în eoliene pot începe construcţiile, având practic asigurat un loc în sistem după finalizarea lucrărilor. În ultimii doi ani însă anunţurile de investiţii în proiecte eoliene au explodat, „morile de vânt” devenind un subiect la fel de fierbinte ca tranzacţiile de pe piaţa imobiliară din anii de creştere economică.

Pe lista marilor proiecte care sunt destul de aproape de momentul finalizării sunt cei 69 MW ai Energias de Portugal de la Cernavodă şi încă 70 MW pe care Enel îi face într-o localitate dobrogeană.
Sursa: zf.ro