Agricultura românească ar putea deveni sursă de energie, iar porumbul - plantă industrială

„Este pentru prima dată, de foarte, foarte mulţi ani, când preţul porumbului depăşeşte preţul grâului. O altă apariţie spectaculoasă de un anumit tip în piaţă. Asta înseamnă menţinerea unui preţ suspendat la grâu, pentru că parte din producţia de porumb - şi aici este o altă problemă de deschidere şi nu trebuie să avem reţineri - este orientată spre alte sectoare decât cele de furaj şi alimentaţie. Porumbul devine o plantă industrială şi devine o principală sursă producătoare de energie”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, porumbul devine o sursă pentru obţinerea de etanol, de biogaz şi energie electrică, în timp ce în România suprafaţa cultivată cu porumb a fost redusă la circa 2,2 milioane hectare, faţă de 3,2 milioane hectare în urmă cu zece ani.

Porumbul va fi o „plantă câştigătoare”
Şeful Agriculturii româneşti susţine că porumbul va fi „o plantă câştigătoare” în viitor, deschizând calea spre utilizări industriale, iar România va trebui să îşi utilizeze la maximum potenţialul agricol.
„România a valorificat potenţialul agricol, până acum un an, doi, la nivel de 35-40%. Ne rămân aproape 60% creşterile economice. Acum unii îşi pun problema ce facem cu atâta producţie, cum ne descurcăm cu ea. Foarte bine, ieşind în piaţa mondială. (...) România trebuie să producă la maximum. Or, în România rămâne excedent inclusiv pentru alimentaţie şi furaj, dar rămâne extrem de multă materie primă organică pentru ceea ce înseamnă producerea de energie”, a mai spus ministrul Agriculturii.