REZOLUȚIE ADOPTATĂ ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN. Utilizarea neonicotinoidelor a fost legată de efecte ecologice adverse, inclusiv riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru cele sălbatice, responsabile de polenizarea majorității culturilor la nivel mondial, avertizează Rezoluția pentru reducerea utilizării pesticidelor în agricultură, votată marți, 3 decembrie 2019, în Parlamentul European. Toate voturile au fost pentru viața albinelor, niciun vot împotriva reducerii pesticidelor.
AGROINFO a primit de la Parlamentul European draftul Rezoluției pe care au votat-o europarlamentarii marți, 3 decembrie 2019. Prin această Rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European se cere interzicerea utilizării neonicotinoidelor în agricultură, punerea accentului pe folosirea unor metode prietenoase cu mediul pentru combaterea dăunătorilor. În Rezoluție este subliniat și faptul că apicultorii oferă gratuit servicii de polenizare.
Vă punem la dispoziție integral conținutul documentului votat de europarlamentari.
Întrucât, în timp ce multe cercetări cu privire la motivele declinului polenizatorilor au fost deja finalizate, punerea în aplicare a acestor descoperiri lasă mult de dorit;
Întrucât, pentru a proteja în mod adecvat polenizatorii, prezența reziduurilor de pesticide în habitatul polenizatorilor va trebui să fie puternic redus;
Întrucât utilizarea neonicotinoidelor a fost legată de efecte ecologice adverse, inclusiv riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru cele sălbatice, responsabile de polenizarea majorității culturilor la nivel mondial;
Întrucât, în aprilie 2018, Uniunea a convenit să interzică pe deplin utilizarea în exterior a imidaclopridului, telaianidină și tiametoxam, cunoscute sub numele de neonicotinoizi;
Întrucât, cu toate acestea, mai multe state membre au notificat derogări de urgență cu privire la utilizarea acestor neonicotinoizi pe teritoriul lor; întrucât notificările membrilor UE care privesc aceste autorizații de urgență sunt adesea de foarte slabă calitate și nu sunt făcute publice;
Întrucât, în 2013, EFSA a actualizat metodologia de evaluare a riscurilor pentru albine prezentate de către produsele fitosanitare, luând în considerare nu numai riscurile cronice pentru albinele care produc miere, dar adăugând, de asemenea, scheme de evaluare a riscurilor pentru albine sălbatice și solitare;
Întrucât această metodă a fost complet aplicată în evaluările EFSA în ceea ce privește trei neonicotinoide;
întrucât statele membre nu doreau să sprijine protejarea completă a albinelor, Comisia a propus modificarea Regulamentului (UE) nr. 546/2011 privind uniformizarea principiilor, dar numai pentru evaluarea și luarea deciziilor cu privire la acuta toxicitate pentru albinele;
Întrucât în iulie 2019, Comitetul permanent al plantelor, animalelor, produselor alimentare și furajelor a adoptat un aviz pozitiv asupra acestei propuneri; în timp ce habitatele polenizate, cum ar fi benzile tampon și căile navigabile cu apă, pot contribui la controlul eroziunii;
Întrucât utilizarea florilor autohtone are o importanță deosebită pentru polenizatorii sălbatici;
Întrucât apicultorii din Europa oferă servicii de polenizare aproape în totalitate gratuit;
Întrucât acest lucru este într-un contrast puternic cu alte părți ale lumii, unde costul este de polenizarea este în concordanță cu alte aporturi agricole, cum ar fi semințele, îngrășămintele și pesticide;
Întrucât acest serviciu de polenizare gratuit este posibil doar pentru că principala sursă de venit pentru apicultori este vânzarea de miere; în timp ce importurile de miere falsificată amenință baza economică a apiculturii în UE;
Remarci generale
1. Reamintește că Parlamentul a solicitat în mod special o inițiativă a polenizatorilor din UE în cadrul acestei rezoluții privind revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei UE privind biodiversitatea; prin urmare salută inițiativa Comisiei de a proteja polenizatorii;
2. Recunoaște că există mai multe elemente pozitive în inițiativă în ceea ce privește stabilirea de obiective strategice și a unui set de acțiuni care trebuie întreprinse de UE și de statele sale membre;
3. Cu toate acestea, consideră că Inițiativa nu reușește să abordeze suficient cauzele principale ale declinului polenizatorilor, care includ modificări ale utilizării terenurilor și pierderea habitatelor, intensive practici de management agricol, produse de protecție a plantelor, boli, schimbări climatice și specii terestre invazive; consideră că punerea în aplicare a „Priorității II: abordarea
cauzelor declinului polenizatorului „sunt de maximă urgență;
4. Consideră că polenizatorii sunt o componentă esențială a biodiversității și sunt indispensabili pentru reproducere în multe specii de plante;
5. Subliniază importanța adoptării unei abordări holistice și a evaluării impactului a măsurilor politice existente pentru a combate eficient declinul polenizatorilor din Uniunea Europeană;
6. Subliniază necesitatea protejării diversității speciilor de polenizatori din Europa;
7. Subliniază importanța promovării măsurilor de încurajare a biodiversității, având în vedere faptul că sănătatea polenizatorilor este favorizată de accesul la un amestec de polen și plante diferite;
Agricultura și utilizarea pesticidelor
8. Subliniază că stimularea biodiversității și, astfel, favorizarea apariției polenizatorilor pe habitatele de pe terenurile agricole trebuie să devină un obiectiv esențial în dezvoltare pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), care trebuie să caute să reducă utilizarea pesticidelor;
9. Subliniază faptul că reducerea utilizării pesticidelor ar trebui, prin urmare, să fie stabilită ca țintă în Planurile strategice ale statelor membre și reducerea pesticidelor ar trebui să fie stabilită ca „ indicator comun ”cu care să monitorizezi succesul;
10. Subliniază că, în conformitate cu Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (128/2009 / CE), metodele non-chimice de combatere a dăunătorilor ar trebui utilizate ca prioritate pentru a înlocui pesticide, în vederea protejării polenizatorilor;
11. Invită Comisia să propună legislație care să interzică producția, vânzarea și utilizarea tuturor pesticidelor pe bază de neonicotinoizi din întreaga Uniune fără derogare;
12. Invită Comisia Europeană să stabilească norme detaliate și să asigure un standard minim de notificări privind autorizațiile de urgență a pesticidelor, inclusiv obligarea Statelor membre să furnizeze explicații complete și detaliate și să facă notificări publice;
13. Invită Comisia Europeană și statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje să adopte fără întârziere ghidul actualizat al albinelor folosit de EFSA în recenzia sa recentă asupra a trei neonicotinoizi;
14. Subliniază că „polenizarea controlată” ar putea ajuta la restabilirea armoniei dintre apicultori și fermieri și cresc semnificativ randamentul recoltelor;
15. Invită Comisia Europeană să includă în obiectivele PAC limitele de creștere a productivității și de reglementare a practicilor agricole intense, pentru a îmbunătăți habitatul și spațiul de hrănire pentru albine;
16. Invită Comisia Europeană și statele membre să promoveze conceptul de benzi tampon și căi navigabile ierboase / înflorite, în scopul de a asigura atât un control mai bun al eroziunii, precum și zonele perene de înflorire ca oportunitate de hrănire și habitat pentru polenizatori;
17. Invită Comisia și statele membre să sprijine sectorul apicol consolidarea inspecțiilor la import pentru a evita importurile de miere falsificată;
Cercetare, instruire și supraveghere
18. În ceea ce privește albinele, insistă în special asupra rolului cercetării asupra cauzelor reducerii speranței de viață a albinelor regine, care este un fenomen îngrijorător;
19. Solicită mai multe fonduri pentru cercetare și pentru monitorizarea polenizatorilor sălbatici;
20. Consideră oportun să se sprijine dezvoltarea pesticidelor cu risc scăzut inofensiv pentru polenizatori;
21. Solicită sprijin pentru formarea apicultorilor pentru a promova în Uniune o supraveghere non-intruzivă a albinelor prin elaborarea de indicatori de vitalitate a coloniei.
După votarea Rezoluției, marți seara, Parlamentul European a transmis pentru AGROINFO un comunicat. Vi-l punem la dispoziție și pe acesta.
Pentru a salva albinele din UE, este nevoie de mai multe fonduri pentru cercetare și pentru o mai bună monitorizare, spune Comisia pentru Mediu. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a aprobat marți (3 decembrie 2019 n.r.) o rezoluție care evidențiază punctele slabe ale inițiativei UE privind polenizatorul, care o face inadecvată pentru a aborda principalele cauze ale declinului polenizatorilor în Europa.
Comisia propune ca o reducere a utilizării pesticidelor să fie stabilită ca „indicator comun” pentru a evalua cât de eficiente sunt măsurile naționale în protejarea albinelor și a altor polenizatori.
Pentru a ajuta la reducerea în continuare a reziduurilor de pesticide din habitatele de albine, eurodeputații doresc ca reducerea utilizării pesticidelor să devină o parte cheie a viitoarei politici agricole comune (PAC).
În sfârșit, Comisia solicită mai multe fonduri pentru a sprijini cercetarea cauzelor declinului albinelor pentru a proteja diversitatea speciilor polenizatoare. Indicatori ai vitalității coloniei ar trebui să fie, de asemenea, dezvoltați pentru a măsura dacă acțiunile implementate au avut succes.
Textul aprobat este o reacție la inițiativa Comisiei Europene privind polenizatorii UE și subliniază că măsurile sale sunt inadecvate pentru a proteja albinele și alți polenizatori de schimbările de utilizare a terenului, pierderea habitatului, agricultura intensivă, schimbările climatice și speciile extraterestre invazive. Inițiativa nu reușește să abordeze suficient principalele cauze ale declinului polenizatorilor care sunt esențiale pentru biodiversitate și reproducere în multe specii de plante, au fost de acord europarlamentarii.
Rezoluția a fost adoptată cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.
Pașii următori: Rezoluția va fi supusă la vot la ședința plenară din ianuarie de la Strasbourg.
În aprilie 2018, UE a fost de acord să interzică pe deplin utilizarea în aer liber a imidaclopridului, a țianianidinei și a timetoxamului, cunoscute sub numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au solicitat derogări de urgență cu privire la utilizarea lor pe teritoriul lor (printre aceste state este și România n.r.)
După apelurile Parlamentului și ale Consiliului pentru acțiuni pentru protejarea albinelor și a altor polenizatori, Comisia a prezentat Comunicarea sa privind inițiativa UE privind polenizatorii la 1 iunie 2018.
IMPORTANT! AGROINFO este o publicație deschisă tuturor opiniilor fermierilor, apicultorilor, cercetătorilor, cititorilor noștri. Opiniile voastre, ale tuturor, vizavi de acest subiect controversat al utilizării neonicotinoidelor în agricultură sau de un alt subiect, nu sunt cenzurate atât timp cât limbajul folosit este unul civilizat.