Retrospectivă 2013 în agricultură: Producţii bune, preţuri mici şi schimbări legislative

De la o prognoză de 1,6% în primăvara acestui an, creșterea economică a României a fost revizuită în sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adăugate brute din agricultură fiind estimat la 11,9%, față de procentul inițial de 6,4%.

Producţii cu 50% mai bune decât în 2012
Pe fondul unor condiții meteo favorabile, dar și a unor măsuri luate de autorități în sectorul irigațiilor, producția vegetală va depăși în acest an 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decât anul trecut, an în care seceta „a pârjolit” recoltele până la un nivel de numai 14 milioane de tone. Statisticile arată că suprafața terenurilor necultivate a scăzut de zece ori în ultimii ani, de la trei milioane de hectare în 2007-2008 la numai 300.000 de hectare în prezent, dintr-un total arabil de aproape 11 milioane de hectare.
Recoltele record din acest an au fost obținute datorită „mixului între vremea bună și măsurile administrative”, iar acest lucru a contribuit și la reducerea terenurilor nelucrate de la 2-3 milioane hectare anii trecuți la numai 300.000 de hectare în 2013, apreciază ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
„Cred că am oferit în 2013 un cadrul favorabil pentru cei care sunt în agricultură și aici mă refer, în primul rând, la umplerea canalelor de irigații, costurile de 6-7 milioane de euro fiind acoperite de Ministerul Agriculturii, chiar dacă nu erau bugetate. A fost o măsură foarte bună, care nu s-a mai luat în ultimii 10-15 ani și care a oferit o șansă fermierilor care aveau nevoie de apă pentru culturi în luna mai, când era secetă. De asemenea, am listat ANIF ca jucător pe piața de energie, și care practic va avea acces la un cost redus al energiei, care se va reflecta în costul final pe care îl plătesc beneficiarii când contractează apa de la ANIF. Dacă în mai a fost secetă, lunile iunie și iulie au fost bune din punct de vedere al precipitațiilor și astfel, un mix între vreme bună și măsurile luate, ne-au adus în situația în care avem un an agricol foarte bun cu producții record. Cred că este vorba de a treia producție vegetală din ultimii 43 de ani. Dacă le punem cap la cap depășim o producție totală de 22 de milioane de tone. Avem date de la INS care arată că o parte importantă din creșterea economică a României s-a datorat agriculturii pentru că de la o prognoză de 1,6%, s-a revizuit la 2,2%”, a declarat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor statistice, producția de grâu obținută în 2013 a ajuns la 7,296 milioane de tone, față de 4,7 milioane tone în anul precedent, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz și orzoaică recolta a depășit 1,511 milioane tone. La floarea-soarelui, România a avut cea mai bună recoltă din Uniunea Europeană de 2,088 milioane tone, comparativ cu 1,3 milioane tone în 2012, iar recolta de porumb s-a dublat de la 5,4 milioane la 10,7 milioane tone.

Preţuri prea mici la cereale
Pe de altă parte, fermierii români au susținut în acest an că prețurile cerealelor au scăzut la jumătate față de anul trecut chiar dacă au avut recolte superioare anilor precedenți și din păcate nu vor reuși să-și scoată cheltuielile. Agricultorii consideră că prețurile de 0,50 - 0,60 lei pe kilogramul de grâu și porumb și de un leu/kg la floarea soarelui au fost "o bătaie de joc", fiind total insuficiente pentru recuperarea investițiilor și reluarea ciclului agricol în toamna acestui an.

Producătorii agricoli au reclamat și faptul că prețurile de achiziție practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România au fost mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte țări. Din această cauză PIB-ul României va fi prejudiciat cu peste 2,5 miliarde de euro. „Fermierii români vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 - 2013, principala cauză constituind-o scăderea prețurilor la produsele agricole. (...) În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantității rămânând în gospodării pentru consumul populației. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus — valorii și a Taxei pe Valoarea Adăugată”, a subliniat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Potrivit unor analize furnizate de Organizația Europeană a Producătorilor Agricoli COPA - COGECA, prețurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% față de anul trecut, în timp ce producția europeană nu a crescut cu mai mult de 13%. În anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafața cultivată a fost de 22 de milioane hectare. În ceea ce privește producția medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, față de numai 5,4 tone anul trecut.

Grâul s-ar putea scumpi cu 15%
Analize recente realizate de specialiști arată că prețul grâului pe plan local s-ar putea menține relativ stabil în perioada următoare, dar este posibil ca 2014 să aducă scumpiri de până la 15%, deoarece, din punct de vedere statistic, este puțin probabilă repetarea anului agricol foarte bun, atât în România, cât și la nivel global. „În prezent, prețul grâului este semnificativ mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut, atât datorită condițiilor favorabile producției interne de anul acesta, cât și scăderii semnificative a prețului la nivel internațional. Grâul tranzacționat la Bursa de Mărfuri de la Chicago (CBOT) s-a ieftinit cu peste 22% în ultimul an, iar leul este, la rândul său, cu aproape 5,4% mai puternic față de dolar, decât acum un an. Astfel, pe piața locală, prețul de achiziție de la producători este cu aproape 20% mai mic decât anul trecut și, independent de alți factori, deprecierea prețului ar trebui să se reflecte într-o ieftinire a produselor ce au la bază grâul”, arată Claudiu Cazacu, analist-șef la XTB România.

Pe piețele internaționale, prețul grâului a scăzut cu aproximativ 31,8% în ultimele 17 luni, de la un maximum de 9,37 dolari pe bușel (un bușel = 27 de kilograme), în iulie 2012, până la 6,39 dolari pe 10 decembrie 2013. Față de acum un an, prețul este cu 22,5% mai jos, subliniază analiștii.

Reducerea TVA la 9% în panificaţie a scăzut preţul pâinii în medie, cu 10-12%
Reducerea TVA la 9% la pâine și produse de panificație de la 1 septembrie și-a arătat primul efect prin ieftinirea pâinii, în medie, cu 10-12%, după cum afirmă autoritățile, dar și prin faptul că „au ieșit la suprafață” cantități mult mai mari de făină și de pâine, însă încasările la buget se lasă așteptate. „Cred că în mare ne-am atins obiectivele mai avem doar unul, pe care urmează să-l cuantificăm și anume să vedem dacă încasările la buget sunt cel puțin egale cu cele din TVA de 24%. Dacă toate acestea se întâmplă, din a doua parte a anului 2014, vom reduce TVA și la alte produse, cum ar fi la carne și produse din carne”, a spus Daniel Constantin.

Măsura de reducere a TVA a fost luată nu doar din motive politice, ci din rațiuni economice, în condițiile în care consumul de pâine s-a redus de la 1,8 milioane de tone în anii 1999/2000, la doar 588.000 de tone în 2010. Dacă în anii 1999 și 2000, când s-a luat decizia de a crește TVA de la 11% la 19%, consumul de pâine era 1,8 milioane de tone, pe parcursul a patru ani, perioada în care s-a aplicat această cotă de TVA, consumul de pâine pentru care s-au plătit taxe și impozite a scăzut la mai mult de jumătate, respectiv la circa 840.000 de tone. Când s-a luat decizia de a crește TVA de la 19% la 24%, consumul raportat a fost de 588.000 tone.
Potrivit ministrului Agriculturii, în luna octombrie din acest an consumul de pâine a ajuns la 62.117 tone, față de 54.916 tone în august și 54.497 tone în septembrie. În prezent, consumul de pâine pe locuitor în România este de mai puțin de 30 de kilograme pe an, față de media europeană de 80 kilograme pe an, iar diferența se vede în evaziunea fiscală din domeniu.

Patronatele din industrie au susținut că evaziunea fiscală din sectorul de morărit și panificație s-ar putea reduce de la 67% la 20%, în circa opt luni după introducerea TVA de 9% la pâine, respectiv de la un miliard de lei în prezent, la aproximativ 200 de milioane de lei. Sumele neîncasate de bugetul statului din TVA dar și din alte taxe în domeniul de morărit și panificație se ridică anual la circa 1,5 miliarde de lei.

De asemenea, autoritățile iau în calcul o reducere de TVA și la produsele ecologice pentru creșterea consumului pe piața internă, dar și pentru susținerea sectorului de agricultură ecologică. România are un potențial imens și în agricultura ecologică, cu o suprafață de 450.000 de hectare certificate pentru producție și alte 250.000 de hectare cu pajiști și un număr de 26.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2012. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.

Anul 2013 a adus și legislația necesară pentru înființarea primului fond mutual
Anul 2013 a adus însă și legislația necesară pentru înființarea primului fond mutual din România, care va putea acoperi pierderile din agricultură, dar și legea pentru liberalizarea pieței funciare, ambele proiecte fiind în dezbateri la Parlament.
„Documentele pentru înființarea fondului mutual pot fi depuse până la 1 martie și cred că rezolvăm problemele celor care aveau pierderi generate de grindină, secetă sau diferite boli care apar și nu sunt acoperite de societățile de asigurări. De asemenea, chiar dacă la momentul acela nu s-a vorbit foarte mult, OUG 43 este legată de sprijinirea fermelor de familie, a celor care vor să cumpere terenuri agricole doar cu avans de 10%, iar statul garantează 50% din diferență. A fost adoptată prin lege și promulgată de președinte prin Legea 189. Sper ca mecanismul să fie implementat de toate băncile pentru că este primul mecanism real care a fost în România pentru achiziția de terenuri agricole. De asemenea, legea privind achiziția de terenuri agricole se află în Parlament și după adoptare va rezolva problema angajamentului pe care îl are România prin tratatul de aderare, dar creează și o premisă importantă pentru comunitățile locale, respectiv de a avea acces la terenurile locale prin extinderea dreptului de preemțiune”, a menționat ministrul Agriculturii.

S-a schimbat legislaţia pentru subvenţiile la bovine
Schimbarea legislației pentru acordarea ajutorului pe cap de animale la bovine aduce, pe lângă sprijinul efectiv pe cap de animal, și un sprijin pentru producția de lapte, dar și o rezolvare în ceea ce privește scoaterea la suprafață a unei cantități importante de lapte, mai ales după eliminarea cotei la nivel european, de la 1 ianuarie 2015. De asemenea, acordarea unui ajutor de minimis, în sumă totală de 70,8 milioane de lei pentru 41.000 de gospodării, unde se regăsesc 210.000 de capete de bovine, pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui rezolvă, în opinia autorităților, și asocierea producătorilor, dar și comercializarea unui lapte conform pe piață, începând cu 2014, în condițiile în care România era ultimul stat din UE care cerea derogare pentru laptele neconform.

Putem relua exporturile de carne de porc pe piața Uniunii Europene
Nu în ultimul rând, deblocarea exporturilor de carne de porc pe piața Uniunii Europene, dar și semnarea acordurilor de export cu China pentru bovine și carne de porc, iar în viitor și pentru ovine vor avea efecte începând cu anul 2014. Ministrul Agriculturii susține că România va putea exporta în China în jur de 500.000 de taurine și 4 - 5 milioane de oi, în condițiile în care, pe acest sector, efectivele au crescut foarte mult, la 14 milioane de capete. „Am reușit să trecem în anexa doi și acest lucru înseamnă că putem să exportăm din nou carne de porc pe piața Uniunii Europene din 2014. Nu mai vorbesc de acordul cu China pe care l-am semnat și care creează premisele pe zona de creștere a porcinelor și a bovinelor. Putem să avem o creștere a efectivelor, dacă avem politici corecte, dar care să se resimtă în dezvoltarea zootehniei românești pentru că astăzi exportăm foarte multă materie primă, exportăm grâu, porumb, floarea soarelui, dar odată cu dezvoltarea zootehniei, cerealele pot fi absorbite pe piața internă. Nu mai exportăm materie primă, ci produse cu valoare adăugată și asta înseamnă venituri mai mari pentru fermierii din România”, apreciază șeful de la Agricultură.

România, cu circa 15 milioane de hectare de teren agricol și 10 milioane de hectare de terenuri arabile și cultivate la această dată, are toate șansele să devină un jucător important pe piața cerealelor nu numai din bazinul Mării Negre ci și din Europa, dacă își va îmbunătăți randamentul de producție, va crește capacitatea de stocare, va reduce dependența de condițiile de mediu, iar producția agricolă va fi folosită pentru consolidarea poziției în zonă. sursa: Agerpres