UN POSIBIL GENOCID! Informațiile pe care NU le are nimeni în ROMÂNIA!

INFORMAȚIA ESTE O ABERAȚIE

De ce e un genocid înstrăinarea terenului agricol? Pentru că noi trebuie să fim stăpânii pământului care ne dă hrană. Cu alte cuvinte, fără pământ murim de foame. Dacă procentul de 40% este real, așa cum susține studiul Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE, 2015, comandat de Comisia Europeană, înseamnă că străinii au în proprietate 5 milioane ha din cele 9,5 milioane ha pentru care se solicită subvenții în 2016.

Informația este o aberație și totalul se cifrează, probabil, în jurul a un milion de ha, declară ministrul agriculturii, Achim Irimescu, pentru curs de guvernare.ro.

Autoritățile din România neagă cifra, acuză europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Ministerul Agriculturii nu are o bază de date cu terenul înstrăinat, nimeni din România nu are. I-am cerut Ministerului Agriculturii să ne pună la dispoziție informații despre terenul vândut cetățenilor străini, dar ni s-a răspuns că nu au aceste informații, declară Ioan Toroican, președinte Mișcarea Focul Dacic, inițiatorul unui referendum național pentru modificarea Constituției în așa fel încât să stopăm vânzarea pământului.

Datele reale sunt imposibil de aflat. Cele mai mari suprafețe au fost cumpărate fără a se trece pe la notar, pe bază de antecontract de vânzare – cumpărare. Pământul, nefiind întabulat, nu poate fi cumpărat prin notariat. Se cumpără pe titluri de proprietate, pe adeverințe de punere în posesie. Exact cu astfel de terenuri s-au făcut cele mai multe tranzacții, explică Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj și fost șef de cabinet al lui Dacian Cioloș pe vremea când acesta era ministrul agriculturii.

Baza de date, la tot ce ne referim noi e o chestiune bazată pe niște prezumții și nu pe niște date certe. E clar că la ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară n.r.) trebuie să fie o bază de date când se face cadastru, să se cunoască și proprietarii, să știm în orice moment cu un clic dat pe calculator cât teren se află în proprietatea românilor și cât în proprietatea străinilor. Și pe dimensiuni și pe orice interogări ale sistemului informal, declară Emil Florian Dumitru, președintele Federației Pro Agro, exclusiv pentru AGROINFO.

JOS SPECULA!

Până se va termina cadastrarea terenurilor și vom ști cât ni s-a scurs printre degete măcar să avem o listă neagră care să stopeze specula.  
Fiecare țară are o listă cu entități ce nu pot cumpăra pământ pentru că sunt considerate structuri speculative, fonduri de investiții, bănci etc, după cum stabilește fiecare, spune profesorul Fițiu.

Avem fonduri de investiții care fac speculă imobiliară și aruncă în piață câte 100 de milioane de euro ca să cumpere teren în scopul revânzării peste câțiva ani. Mesajul pe care vreau să-l transmit este clar: pământul nu este pentru speculă! Terenul agricol este pentru a desfășura activități agricole pe teritoriul României. Și cu cât o să avem mai mulți fermieri medii, cu atât o să avem un sat românesc mai frumos. Cu cât o să creăm exploatații de zeci de mii de hectare, cu atât sărăcia în mediul rural va fi mai pronunțată.

Fermierul nostru cu 100 – 200 de hectare care s-a chinuit cu greu să-și comaseze terenul, să plătească arendă, să plătească furnizorii de inputuri și acum e în situația în care ar trebui să înceapă să acumuleze și el proprietate ca să aibă și o predictibilitate a investiției, se vede nevoit să dispară din piață că vin fonduri de investiții cu dobândă de 0,5% acordate de statul membru UE și cumpără cu sutele de hectare în România, spune Dumitru.

FERMĂ DE FAMILIE, NU CORPORAȚIE

Năvala străinilor dornici de speculă are efecte devastatoare pentru fermierii noștri. Prețul terenului a explodat la peste 9.000 euro/ha, iar fermierii mici  sunt amenințați cu dispariția.

Politica agricolă trebuie să se bazeze pe ferma familială - ca nucleu al agriculturii - și nu pe marile corporații. Terenul agricol este mijloc de producție, nu doar capital, spune europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Acapararea de terenuri duce la înlocuirea modelului european al agriculturii familiale cu mari întreprinderi agricole europene de tip corporatist, cu efecte negative asupra suveranității alimentare europene și a tradițiilor alimentare locale, precum și, posibil, pe termen lung, asupra securității alimentare europene, scrie în studiul comandat de Comisia Europeană.