Un cercetător ROMÂN câștigă un SALARIU de muncitor NECALIFICAT, 1.000 – 1.400 de LEI!

Suntem invadați de soiuri de legume și fructe din Olanda și Bulgaria. România nu mai are cercetători tineri, toți au luat calea străinătății și nu e deloc de mirare. Cei care mai sunt pe baricade sunt în pragul pensionării. România nu mai are soiuri românești de legume și fructe, nu mai are rase românești de animale, nu are cine să le creeze în așa condiții, iar stațiunile de cercetare sunt înglodate în datorii. Trebuie făcut ceva și la nivelul Ministerului Agriculturii s-a gândit crearea unei agenții care să se ocupe de cercetare.

Astăzi (marți, 9 august 2016, n.r.) am avut două runde de discuţii pe baza proiectului de lege privind reorganizarea cercetării agronomice din România. Ne-am întâlnit cu reprezentanţii staţiunilor de cercetare şi cu reprezentanţii producătorilor agricoli şi conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti (ASAS).

În principiu, am avut o discuţie acum 6 luni cu premierul Dacian Cioloş în care am stabilit ca ASAS să rămână for de consacrare ştiinţifică, iar cercetarea agronomică din România să fie finanţată corespunzător, să reuşim să anulăm datoriile. Vă reamintesc că s-au mai anulat de două ori datoriile ASAS-ului şi ale institutelor şi staţiunilor de cercetare şi, din păcate, s-a ajuns iar la o datorie de aproape 200 de milioane de lei. Este vorba și de faptul că cercetarea agricolă românească este în colaps. Cercetătorii au salarii de 1.000 și 1.400 de lei, deci e salariul minim pe economie și sigur că nu se mai poate aștepta performanță. 

De la 3.000 de cercetători în anii ’90 am ajuns la 300 şi ceva. În ceea ce priveşte situaţia terenurilor, de la 110.000 hectare s-a ajuns să mai fie în cercetare doar 30.000 de hectare şi, ceea ce este preocupant, este faptul că cercetarea nu reuşeşte să vină cu soluţii pentru a oferi fermierilor noştri soiuri rezistente la secetă, să ofere tehnologii noi cu un consum redus de energie. Recent, am fost în Argentina şi acolo s-a trecut la tehnologii de însămânţare direct în mirişte cu un consum de 2,8 litri pe hectar faţă de 80 cât este practic în România şi în alte state. Tehnica modernă trebuie să-şi spună cuvântul şi în agricultură. De aceea, în urma discuţiei cu premierul am decis să prezentăm un proiect de lege prin care să stabilim o unitate de gestiune de management al cercetării. Este vorba de crearea unei ageníi care să preia partea de cercetare de la ASAS. În Consiliul de Administrație se regăsesc reprezentanții Ministerului Agriculturii, ASAS și Ministerului Educației și Cercetării și, foarte important, reprezentanți ai fermierilor, explică ministrul agriculturii.

Această structură ar urma să funcționeze în clădirea Academiei de Științe Agricole, să fie condusă de un manager cu experiență și de bună calitate. Ministrul agriculturii a menționat numele directorilor de la Institutul de Cercetare Agricolă Fundulea, de la Mărăcineni, dar în același timp a spus că i-a dat doar ca exemplu și nu vrea, deocamdată, să dezvăluie cine va conduce noua agenție.

Vrem să asigurăm o finanţare corespunzătoare pentru a permite tinerilor să vină în cercetare, pentru că cercetătorii noştri se apropie de vârsta pensiei, iar tinerii foarte buni părăsesc sectorul şi de multe ori ţara. Cercetarea ar fi cea mai în măsură să ofere sprijinul necesar pentru introducerea inovării în agricultură. S-a ajuns la o anumită limită în ceea ce priveşte randamentele la hectar. Avem nevoie, de asemenea, de soluţii moderne pentru irigat. Ştim că sistemul de irigaţii din România se bazează pe metoda veche de pompare a apei din Dunăre. În Parlament spunea un politician că nu e normal să lăsăm apa să ajungă în Dunăre şi după să o pompăm înapoi în sistemul de irigaţii. Deci, este nevoie de soluţii moderne pe care cercetarea trebuie să le ofere producătorului român.

Astfel, după cum vedeți, s-a ajuns ca foarte multă parte din sămânţa utilizată în România să provină de la companii străine, dar ne-am dori ca institutele din România să ofere material genetic de foarte bună calitate. Avem probleme şi în sectorul ovinelor. România, deşi este printre primii producători de ovine din UE, nu reuşeşte să iasă pe piaţa europeană pentru că rasele noastre nu sunt specifice pentru carne şi, practic, nu este acceptată de consumatorul european. În aceste condiţii, suntem forţaţi să ne adresăm ţărilor arabe, cu animalele în viu, a mai spus Irimescu.