Potrivit raportului întocmit de Lucian Cernat, director general pentru politici comerciale, Comisia Europeană, Bruxelles, și Csilla Lakatos, economist Banca Mondială, Washington, valoarea totală a comerțului bilateral de bunuri și servicii dintre România și SUA s-a ridicat la 3,2 miliarde de dolari. Agricultura reprezintă doar 0,2%.
Din 3,2 miliarde de dolari, 2 miliarde reprezintă exporturi și 1,2 miliarde sunt importuri, se spune în raport. SUA nu este un partener comercial la fel de important pentru România ca pentru restul Europei. În ultimii ani, exporturile transatlantice românești au reprezentat în jur de 10% din totalul exporturilor României în afara UE, cu mult sub media multor țări europene care au practicat o proporție dublă de peste 20% a exporturilor lor către SUA, în totalul exporturilor extracomunitare. Exporturile românești către SUA sunt concentrate în câteva sectoare cheie, cum ar fi utilaje, piese și echipamente de transport, produse chimice, produse metalice și industriale, acestea reprezentând mai mult de jumătate din totalul exporturilor. România exportă mai mult servicii de afaceri, servicii din domeniul financiar-bancar și IT. În schimb, sectorul agricol și produsele agroalimentare sunt aproape inexistente în structura exporturilor românești către SUA, cu mult sub valoarea mediei în UE. Agricultura reprezintă din total doar 0,2%, adică 2,6 milioane de dolari.
În studiul conceput de cei doi specialiști se mai arată că parteneriatul transatlantic ar putea avea un efect pozitiv asupra economiei româneşti. PIB-ul României ar putea creşte cu aproximativ 0,25% anual începând din anul 2027, dată la care acordul ar fi pus în aplicare pe deplin. În funcţie de rata de schimb, în următorii 12 ani, creşterea în PIB ar însemna până la 500 de milioane de dolari anual. Balanţa comercială cu SUA s-ar îmbunătăţi, deoarece este estimată o creştere cu aproape 35% a exporturilor, comparativ cu o creştere a importurilor bilaterale cu doar 25%. Apreciez că 90% din beneficiile estimate ar decurge din eforturile de reducere a barierelor netarifare, eliminarea celor tarifare având o pondere relativ redusă în total, a declarat Lucian Cernat, director general pentru politici comerciale CE.
Raportul Impactul economic al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) a fost prezentat marți, 19 mai, la spațiul public al Reprezentanței Comisiei Europene din București. În deschiderea dezbaterilor, a rulat un film în care se sublinia teama noastră, a europenilor, legată de importul din SUA de carne de vită cu hormoni, de organisme modificate genetic sau de carne de pui tratată. Semnarea tratatului nu ar face decât ca aceste produse să ajungă mai rapid pe mesele noastre. Angela Filote, președinta Reprezentanței, a spus că a așteptat un timp să vadă cine va iniția aceste dezbateri. Cum nimeni nu a făcut-o, am decis ca noi să dezbatem acest parteneriat transatlantic. Șefa Reprezentanței CE este de părere că semnarea parteneriatului ar rezolva una dintre prioritățile planului Juncker. Angela Filote susține că s-ar crea locuri de muncă. Încheierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) ar duce la crearea celei mai mari pieţe comune în condiţiile în care Uniunea Europeană are 25 de milioane de şomeri, aceasta fiind şi una dintre cele zece priorităţi ale Comisiei Juncker.
La dezbateri au mai participat Leonard Orban, consilier afaceri europene al Administraţiei prezidenţiale, Florin Vodiţă, secretar de stat în Ministerul Economiei, Andreea Paul, deputat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Lavinia Andrei, preşedintele ONG-ului Terra Mileniul III şi Cristian Ghinea, director, Centrul Român de Politici Europene.