Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirma recent că „nu se poate să ajungi şi să fii importator de rezultate de cercetare”.
Tabără a declarat că în urma unei evaluări, nu foarte precise, dar nici nu departe de adevăr, „în fiecare primăvară aducem material biologic şi-l punem în pământ de circa 1 miliard de euro! Mai mult de 450 – 500 de milioane de euro costă numai materialul semincer de porumb. Sunt costuri enorme pentru fermier. Marea problemă este, să înţeleagă responsabilii noştri, că unităţile de cercetare vor trebui să răspundă prin material biologic, prin reţete, prin tehnologii la ceea ce înseamnă elementul de modernitate şi de potenţial agricol al României”.
O ţară moartă
Valeriu Tabără a pledat pentru necesitatea revigorării activităţii ştiinţifice sector subfinanţat. „Noi trebuie să trăim sub propriile rezultate de cercetare în agricultură, niciodată sistemul agrar al României nu va ajunge la elemente de competitivitate prin costuri mari. Atunci când cumperi cercetare, medicamente, arme şi sânge eşti mort, o ţară moartă”, a precizat Tabără.
Zonă de exclusivitate agricolă de 2 milioane de hectare
Valeriu Tabără crede că România are nevoie de a-şi declara o zonă de exclusivitate agricolă, de siguranţă alimentară care să cuprindă până la circa 1.8 – 2 milioane de hectare. „Asta înseamnă şi Brăila, lunca Dunării, terasa întâi a Dunării, cu balta Brăilei - 800 de mii de hectare, cu Câmpia de nord-vest a Moldovei, Câmpia Transilvaniei. Acest potenţial de două milioane de hectare, care nu trebuie să fie atacate de nimic, decât în condiţii extraordinare, înseamnă, dealtfel, viaţa României, asigură cerinţele ei interne”, a susţinut Tabără.
Agricultura conservativă fără plug
„Problema agriculturii conservative nu înseamnă numai minimum tillage sau non tillage, înseamnă ceea ce încercăm de doi-trei ani de zile. În Insula Mare a Brăilei am avut multe discuţii cu colegii de aici pentru că veneau după subvenţii la irigaţii şi am întrebat de câteva ori: «Domnule, dar apa freatică la ce adâncime este?» «Până la 60 cm!» »Şi moare porumbul de secetă la 60 de cm? Ia intraţi la scarificare şi la sistemul de tehnologie care se practică în lume!» Să scoatem plugul! Viitorul şi ceea ce înseamnă schimbările climatice impun tehnologii noi!”, a conchis fostul ministru al Agriculturii.
Un sistem de protecţie
Tabără a mai afirmat că la nivelul ASAS s-a procedat la inventarierea întregului material biologic realizat în România, a ceea ce avem la ora aceasta la dispoziţie! „În viticultură, în legumicultură, în pomicultură avem sute şi mii de forme, de soiuri care nu sunt protejate, nu avem încă un sistem de protecţie a lor. Feteasca neagră nu are un sistem de protecţie, nu e normal şi încercăm acuma să construim acest sistem care să ne ducă la o protecţie şi la o avuţie naţională extraodinară? Construim o societate sau o structură a academiei cu care să putem produce material biologic de marcă, cu responsabilitatea mărcii. În final ASAS va a avea circa 20 de mii de hectare, fostul patrimoniul care a aparţinut Institutul de Cercetări Agricole din România”, a declarat vicepreşedintele ASAS.
Vicepreședintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Valeriu Tabără a fost prezent la simpozionul jubiliar “S.C.D.A. Brăila – 60 de ani de activitate în slujba cercetării agricole româneşti”.