Sprijiniți, tinerii fermieri ar putea fi motorul agriculturii românești

Conferința a reunit factorii de decizie și cele mai importante companii din domeniu. În cadrul său au fost dezbătute teme legate de strategia agricolă a României, accesarea fondurilor europene, PNDR 2014-2020, piața cerealelor, provocările business-urilor în agricultură, finanțarea în agribusiness, aspecte fiscale și legislative specifice industriei.
Vorbitorii primei sesiuni de discuții au fost: Mihai Herciu, Director General, Direcţia Generală pentru Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR, MADR, Laurențiu Baciu, Președinte, LAPAR, Veronica Toncea, Președinte, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, Iulia Grădinaru, Director Marketing, Caussade Semences și Marian Vișu-Iliescu, Președinte, Asociația Tânărul Fermier.
Mihai Herciu a explicat că PNDR se adresează spațiului rural pe 3 direcții: economic, social și mediu. „Este matricea logică a unei dezvoltări sustenabile pentru orice sistem. Pentru 2014-2020 direcțiile pentru finanțare nu diferă foarte mult pentru că analizele indică aceleași nevoi de finanțare. Mă refer la investițiile în exploatațiile agricole, investiții în unități de procesare agroalimentare. Ne dorim să trecem de la o pondere nejustificat de mare a schimburilor de produse spre comerț cu produse prelucrate. De asemenea, avem nevoie de investiții în dezvoltarea exploatațiilor agricole. Mă refer în principal la accesul către aceste zone. Este nevoie să sprijinim în continuare și sistemele de irigații”, a declarat Directorul General, Direcţia Generală pentru Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR, MADR.

Potrivit acestuia, instituția pe care o reprezintă intenționează să sprijine libera inițiativă și tansferul activităților către intreprinzătorii tineri pentru a revigora forța de muncă din spațiul rural.
Laurențiu Baciu, Președinte LAPAR, s-a arătat nemulțumit de evoluția anterioară a PNDR. „Perioada 2006-2014 a fost un dezastru. S-au irosit bani și după cum arată noul PNDR asta se va întâmpla din nou. Am participat la lucrările privind PNDR, iar în forma finală se regăsesc foarte puține rezolvări la problemele pe care le-au ridicat beneficiarii acestor bani, mai exact, fermierii. Condițiile puse îi vor determina pe cei care vor să acceseze fonduri să devină viitorii infractori pentru că aceste condiții care sunt impuse te obligă să le creezi artificial. De asemenea, de multe ori, banii sunt acordați într-un mod curios”, a afirmat Laurențiu Baciu.

Veronica Toncea, Președinte Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN, a precizat că FGCR este în piață de aproape 20 de ani și că facilităm accesul fermierilor la finanțare. ”2.800 de fermieri și beneficiari ai garanțiilor noastre și-au dezvoltat afacerile datorită nouă. Valoarea finanțărilor acordate pe aceste garanții a fost de 300 milioane de euro. Anul 2014 a fost din punctul nostru de vedere un an puternic din punctul de vedere al investițiilor realizate pe seama PNDR. S-a dublat numărul garanțiilor acordate de noi în 2014 față de 2013. Valoarea garanțiilor a crescut cu aproape 40%”, a precizat Veronica Toncea.
Potrivit acesteia, la ora actuală finanțarea este disponibilă, mediul fiind deosebit de permisiv așa cum nu a fost în ultimii cinci ani. ”În România avem sediul regional pentru Europa de Est. Suntem astfel un punct strategic pentru grup. Alocăm 14% din cifra de afaceri cercetării. Portofoliul de produse este foarte variat. La porumb avem 22 de hibrizi, la floarea soarelui avem 5 hibrizi, 4 la rapiță, o gamă variată la cereale foioase, la soia două soiuri și la mazăre un soi”, a declarat Iulia Grădinaru, Director Marketing Caussade Semences.

Caussade Semences este unul dintre cei mai mari producători și furnizori de semințe pentru cultura mare și plante furajere și activează pe piața românească din 2008. „Avem o mare problemă în România cu dezvoltarea mediului rural. Tinerii nu mai sunt interesați să rămână în mediul rural. Nu știu de ce nu se pune mai mult accent pe această problemă. Pentru mediul rural putem accesa fonduri numai prin PNDR. Suntem puțini supărați pe noua formă de abordare a PNDR și asta și din cauza lipsei de unitate a fermierilor. În discuțiile care au avut loc la Ministerul Agricultorii noi între noi nu am fost de acord. Pe cei care au ferme mai mari cu terenuri mai mari nu îi mai interesează de fermierii tineri care ar putea să fie motorul agriculturii românești”, a explicat Marian Vișu-Iliescu, Președinte Asociația Tânărul Fermier.

Vorbitorii celei de-a sesiuni de discuții au fost: Florin Terci, Director, Trade Credit Insurance, Wise Finance Solutions, Marius Bicu, Managing Partner, Unilact – De la Ferma și Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanță fiscală, PwC România. „Facem brânzeturi premium numai cu lapte de la noi, după rețete românești: telemea, cașcaval, brânză de burduf, iar din 2014 facem și brânză proaspătă de vaci. Intenționam să funcționăm la fel pentru că avem un foarte bun control al calității. Nu ne ocupăm numai cu lactate. De asemenea, semănăm, cultivăm terenuri, producem furaje. Avem o afacere integrată. Vindem o mare parte din producție la export pentru că acolo oamenii sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse de calitate. Românii nu sunt dispuși să facă asta și suntem nevoiți să ne luptăm aici cu prețuri și promoții”, a declarat Marius Bicu, Managing Partner, Unilact – De la Ferma.

Potrivit acestuia, 2014 a fost un an foarte greu din cauza fluctuațiilor foarte mari de preț și estimează că 2015 va fi, din nou, cumva la limită. „Problema încasării facturilor de la clienți a devenit foarte acută în ultimii ani și a debutat odată cu criza. Au apărut tot felul de soluții pentru a ajuta la gestionarea businessului. Cea mai importantă soluție este asigurarea. În România a apărut acum 10-11 ani pentru că face parte din procedura de risk management a marilor companii. A început să fie cunoscută de vreo 2-3 ani după ce a apărut primul val al crizei peste noi. De foarte curând acest produs a început să fie foarte bine folosit în finanțarea bancară. Mai exact, asigurarea valorează în ochii băncii mai mult decât o proprietate imobiliară sau altceva”, a afirmat Florin Terci, Director, Trade Credit Insurance, Wise Finance Solutions.

Wise Finance Solutions elaborează şi implementeză proiecte pe fonduri europene şi ajutoare de stat. Are peste 8 ani de activitate cu proiecte de peste 300.000.000 euro a căror rată de succes este de 100%. „Sistemul de impozitare a contractelor de arendă s-a modificat în ultimul timp. În 2013 cel care dădea în arendă putea opta să plătească el impozit. În 2014 legiuitorul a stabilit ca acela care ia în arendă să fie plătitorul impozitului. În acest moment cel care ia în arendă trebuie să plătească un impozit de 16% și contribuțile la CASS de 5,5%. Arendașul nu este obligat să colecteze TVA”, a declarat Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanță fiscală, PwC România.